{"id":6055,"date":"2025-06-16T11:45:55","date_gmt":"2025-06-16T08:45:55","guid":{"rendered":"https:\/\/chirtoca.md\/?p=6055"},"modified":"2025-06-16T11:52:32","modified_gmt":"2025-06-16T08:52:32","slug":"vasili-chirtoca-noi-sintem-printre-putinii-care-au-pastrat-si-au-sporit-patrimoniul-posesorilor-de-bonuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/vasili-chirtoca-noi-sintem-printre-putinii-care-au-pastrat-si-au-sporit-patrimoniul-posesorilor-de-bonuri\/","title":{"rendered":"Vasili Chirtoca: Noi s\u00eentem printre pu\u021binii care au p\u0103strat \u0219i au sporit patrimoniul posesorilor de bonuri"},"content":{"rendered":"Interviu oferit de Vasili Chirtoca, pre\u0219edintele companiei DAAC Hermes S.A. \u2013 fondatoarea fondului de investi\u021bii DAAC Hermes grup S.A.<\/p>\n

– Domnule Chirtoca, Dumneavoastr\u0103 gestiona\u021bi singura companie din Moldova, un fost fond de investi\u021bii \u0219i de privatizare, care, primind bonurile patrimoniale ale popula\u021biei, nu numai c\u0103 a p\u0103strat \u00eentreprinderile \u00eencredin\u021bate de c\u0103tre ac\u021bionari \u0219i a sporit considerabil valoarea lor, dar a \u0219i p\u0103strat denumirea organiza\u021biei, conducerea \u0219i datele de contact. Totu\u0219i, ast\u0103zi apar declara\u021bii r\u0103sun\u0103toare la adresa Dvs. precum c\u0103 unele dintre afacerile Dvs. au fost create din contul ac\u021bionarilor, c\u0103 o parte din patrimoniul ac\u021bionarilor l-a\u021bi v\u00eendut \u0219i l-a\u021bi pierdut, c\u0103 Dvs. nu achita\u021bi dividende \u0219i c\u0103 folosi\u021bi banii fostului fond de investi\u021bii. Dvs. \u00eentr-adev\u0103r v-a\u021bi dezvoltat toate afacerile din contul mijloacelor fondului? <\/strong><\/p>\n

– Este o istorie, \u00eentr-adev\u0103r, interesant\u0103. La mijlocul anilor 90, \u00een Moldova au fost create, mi se pare, 48 de institu\u021bii de privatizare: fonduri, trusturi. \u00cen aceste structuri \u0219i-au investit bonurile un milion \u0219i jum\u0103tate de oameni, care locuiau atunci \u00een republic\u0103. Toate aceste institu\u021bii de privatizare, cu excep\u021bia fondului nostru \u0219i a altor 2-3, care au fost redenumite, mult mai mici, au falimentat, ac\u021bionarii lor au r\u0103mas nu doar f\u0103r\u0103 ac\u021biuni, dar \u0219i f\u0103r\u0103 speran\u021ba de a restabili ceva. Asemenea de\u021bin\u0103tori de bonuri formeaz\u0103 majoritatea absolut\u0103. Nou\u0103, ast\u0103zi ni se propune s\u0103 ne asum\u0103m r\u0103spunderea pentru toat\u0103 \u021bara, pentru toate procesele de privatizare, care au avut loc aici. <\/p>\n

Compania DAAC Hermes grup \u2013 repet, una dintre cele 2-3 din \u021bar\u0103 (mai degrab\u0103, unica ), care este cea mai mare \u0219i care a p\u0103strat patrimoniul deponen\u021bilor, ast\u0103zi are 90 de mii de ac\u021bionari. Calcula\u021bi: peste 1 milion de oameni, care \u0219i-au investit bonurile \u00een alte organiza\u021bii \u0219i care au pierdut totul \u2013 \u0219i 90 de mii de ac\u021bionari ai no\u0219tri, al c\u0103ror patrimoniu a fost p\u0103strat \u0219i majorat, potrivit estim\u0103rilor noastre, multiplu. Unde-s ac\u021biunile celorlal\u021bi un milion \u0219i jum\u0103tate de oameni? Nimeni nu-\u0219i aminte\u0219te de ei. Noi \u00eens\u0103 s\u00eentem ultimii mohicani. Mai mult, noi avem aceea\u0219i adres\u0103, aceea\u0219i denumire, acelea\u0219i numere de telefon, cu acela\u0219i conduc\u0103tor. Nu ne ascundem de nimeni \u0219i s\u00eentem gata s\u0103 r\u0103spundem la toate \u00eentreb\u0103rile \u0219i la orice critic\u0103. <\/p>\n

\u00cen general, ast\u0103zi, deja putem vorbi deschis despre faptul, c\u0103 privatizarea \u00een schimbul bonurilor patrimoniale, \u00een esen\u021b\u0103, a fost un experiment nereu\u0219it. Aceast\u0103 tem\u0103 \u2013 a privatiz\u0103rii \u00een schimbul bonurilor, care, chipurile, avea scopul s\u0103-i fac\u0103 pe oameni proprietari boga\u021bi \u2013 le-a ajutat politicienilor, pe parcursul mai multor ani, s\u0103-\u0219i rezolve problemele, \u0219i a creat din fondurile de privatizare un fel de paratr\u0103snet. Iar mul\u021bi manageri de fonduri au devenit ni\u0219te \u021binte vii. Unii dintre colegii mei de atunci nu mai s\u00eent \u00een via\u021b\u0103. <\/p>\n

Aceasta este o problem\u0103 foarte serioas\u0103, iar noi, cu partenerii \u0219i colegii, uneori facem glume triste: \u201eCompania noastr\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, serve\u0219te drept unul dintre factorii de stabilitate din \u021bar\u0103, deoarece, pe parcursul a 20 de ani, politicienii \u0219i jurnali\u0219tii slab informa\u021bi canalizeaz\u0103 nemul\u021bumirea oamenilor spre noi, iar noi ne str\u0103duim s\u0103 neutraliz\u0103m aceast\u0103 nemul\u021bumire prin achitarea dividendelor, explic\u0103m oamenilor situa\u021bia, sau le acord\u0103m ajutorul necesar\u201d. <\/p>\n

Noi pe urm\u0103 am \u00een\u021beles c\u0103 privatizarea \u00een schimbul bonurilor a fost pentru autorit\u0103\u021bile de atunci doar un act politic. Ea trebuia desf\u0103\u0219urat\u0103 urgent, deoarece \u021b\u0103rii i-au fost promise credite. Au venit str\u0103inii, au lansat campania \u201eBonul T\u0103u \u2013 Viitorul T\u0103u\u201d. <\/p>\n

Apropo, aceia\u0219i str\u0103ini au organizat ulterior privatizarea terenurilor \u201eP\u0103m\u00eent\u201d, care \u00een popor a fost supranumit\u0103 \u201eMorm\u00eent\u201d, deoarece \u00een rezultat, a fost practic distrus\u0103 agricultura Moldovei. Iar apoi iar\u0103\u0219i au venit \u0219i acum ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 consolid\u0103m aceste terenuri. Este un experiment foarte \u201einteresant\u201d, care, \u00een final, a generat pierderi foarte mari \u00een economia noastr\u0103. <\/p>\n

De\u0219i noi to\u021bi atunci nu aveam experien\u021b\u0103. Experien\u021ba trecerii de la capitalism la socialism pe atunci era, \u00eens\u0103 experien\u021ba tranzi\u021biei inverse nu exista. \u0218i noi, desigur, putem acum s\u0103-i critic\u0103m pe str\u0103ini pentru proiectul privatiz\u0103rii, soldat cu e\u0219ec, dar eu cred c\u0103 ei atunci tot nu \u0219tiau multe lucruri. <\/p>\n

Amintesc, s\u0103 bonurile nu puteau fi cump\u0103rate, ele erau schimbate pe ac\u021biunile fondurilor investi\u021bionale sau ale \u00eentreprinderilor, bani nu erau, erau mijloacele pe care noi, fondatorii, le-am introdus la crearea fondului, noi am luat \u00een primire (dup\u0103 mul\u021bi ani de colectare a pachetelor de control al ac\u021biunilor) \u00eentreprinderile f\u0103r\u0103 bani, \u00eentr-o stare destul de jalnic\u0103, toate necesitau investi\u021bii. Din p\u0103cate, din lipsa de experien\u021b\u0103 sau poate inten\u021bionat, autorit\u0103\u021bile creau condi\u021bii pentru ca participan\u021bii la acest proces s\u0103 sufere e\u0219ec. Nu era permis\u0103 procurarea pachetului de control al ac\u021biunilor. Erau create cele mai diverse probleme pentru gestionarii fondurilor. <\/p>\n

Dar noi \u2013 eu vorbesc despre fondul nostru \u2013 am rezistat, am \u00eenvins. Noi am ie\u0219it din procesul de privatizare fiind una dintre cele mai mari institu\u021bii de privatizare, cu pachete de ac\u021biuni \u00eempr\u0103\u0219tiate. Am avut nevoie de mult timp pentru a le consolida. Iar ast\u0103zi, 90 de mii de ac\u021bionari de-ai no\u0219tri, \u00eentr-adev\u0103r, de\u021bin active, care cost\u0103 cu mult mai mult ca pe timpul privatiz\u0103rii. Spre deosebire de ceilal\u021bi peste un milion de oameni, care \u0219i-au investit bonurile.<\/p>\n

– Se vorbe\u0219te c\u0103 Dvs. a\u021bi v\u00eendut \u0219i a\u021bi pierdut foarte mult patrimoniu de valoare\u2026 <\/strong><\/p>\n

– Pentru dezvoltare este nevoie de bani. Dar, \u00eenainte de toate, banii erau necesari pentru procurarea pachetelor de ac\u021biuni \u00een scopul de\u021binerii pachetului de control. Spre exemplu, noi am ie\u0219it din privatizare cu doar 13% din ac\u021biunile \u201eAgroma\u0219ina\u201d S.A., 22% – \u201eHidroimpex\u201d S.A., 18% – \u201ePielart\u201d S.A., 8% – \u201eFloarea Soarelui\u201d S.A., 12% – Agroconservit\u201d S.A., 6% – \u201eFabrica de sticl\u0103 din Chi\u0219in\u0103u\u201d S.A., c\u00eete 20% de ac\u021biuni la gospod\u0103riile piscicole (600 ha de iazuri\u201d) etc. <\/p>\n

Totodat\u0103, toate aceste \u00eentreprinderi au fost \u00eempov\u0103rate de datorii enorme \u0219i fie deja nu func\u021bionau, fie erau \u00een pragul sist\u0103rii activit\u0103\u021bii. Noi am de\u021binut \u0219i ac\u021biunile unor obiecte comerciale din Chi\u0219in\u0103u \u0219i suburbii, pe care le-am v\u00eendut. Noi am v\u00eendut 42% din Combinatul de uleiuri \u0219i gr\u0103simi de la B\u0103l\u021bi, deoarece aveam nevoie de investi\u021bii enorme \u00een capitalul circulant (circa 30 de milioane de dolari) \u0219i, \u00een paralel, nu existau niciun fel de restric\u021bii la exportul semin\u021belor de floarea-soarelui din \u021bar\u0103. Totodat\u0103, \u00een Ucraina \u0219i Rom\u00e2nia asemenea restric\u021bii erau. Noi l-am transmis \u00eentr-o stare tehnic\u0103 bun\u0103 (am instalat o linie de \u00eembuteliere \u00een sticle din plastic, o linie de hidratare a uleiului etc.) cu finan\u021be bune \u0219i, datorit\u0103 acestui fapt, ast\u0103zi aceasta este o \u00eentreprindere care se dezvolt\u0103 bine. Noi am v\u00eendut \u0219i pachetele noastre de ac\u021biuni la fabricile de zah\u0103r \u0219i de vinuri, precum \u0219i un \u0219ir de depozite. <\/p>\n

Mijloacele ob\u021binute au fost utilizate pentru procurarea ac\u021biunilor \u00eentreprinderilor strategice pentru noi. Aceast\u0103 activitate a fost \u00eencheiat\u0103 deja dup\u0103 criza din 1998, \u00een urma c\u0103reia, timp de mai mul\u021bi ani, noi am fost obliga\u021bi s\u0103 restituim datoriile fa\u021b\u0103 de b\u0103nci \u0219i stat, create \u00eenainte de venirea noastr\u0103 la \u00eentreprindere. Ne-a d\u0103unat mult COVID-ul \u0219i, \u00eendeosebi, ne d\u0103uneaz\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina.
\nDoar la dou\u0103 \u00eentreprinderi noi nu am reu\u0219it s\u0103 procur\u0103m pachetul de control, \u00een rezultat, \u00een urma \u00een\u021belegerii dintre directorii acestor \u00eentreprinderi \u0219i func\u021bionarii publici, aceste \u00eentreprinderi au fost falimentate. \u00cen pofida multor probleme, prin care am trecut, ast\u0103zi noi de\u021binem controlul la circa 40 de \u00eentreprinderi din diferite domenii ale industriei \u0219i din sfera serviciilor, dintre care trei au fost procurate nu cu bonuri, ci cu bani: \u201eHolda argintie\u201d S.A., \u201eTaxi Service\u201d S.A., \u0219i \u201eViorica Cosmetic\u201d S.A. Totodat\u0103, costul real al acestor active a crescut multiplu. <\/p>\n

– \u00cen ce m\u0103sur\u0103?<\/strong><\/p>\n

– Spre exemplu, \u00een condi\u021biile oric\u0103rei economii dezvoltate occidentale, cu o pia\u021b\u0103 a valorilor mobiliare dezvoltat\u0103, ac\u021biunile noastre ar putea costa de 20 de ori mai mult. \u00cenc\u0103 compania de evaluare, la care am apelat recent, a apreciat costul ac\u021biunilor noastre de 7 ori mai mult ca valoarea loc nominal\u0103, \u0219i la acest pre\u0219 ac\u021bionarii care doresc le pot vinde companiilor care fac parte din holdingul nostru automobilistic. <\/p>\n

– Dar cum e cu celelalte afaceri ale Dvs.? Cea cu automobile, spre exemplu? <\/strong><\/p>\n

– Vreau s\u0103-mi dezam\u0103gesc oponen\u021bii. Eu nu am venit s\u0103rac \u00een privatizarea contra bonuri. C\u0103tre anul 1994, eu deja eram un businessman format, cu experien\u021ba \u00een gestionarea public\u0103. Prima firm\u0103 am creat-o \u00een 1989, c\u00eend inten\u021bionam s\u0103 plec din func\u021bia de inginer-\u0219ef de proiecte al unuia dintre cele mai mari institute de proiectare din Chi\u0219in\u0103u \u2013 cu mult \u00eenaintea privatiz\u0103rii. Este vorba despre cooperativa \u201eGolubaia volna\u201d, care se ocupa cu epurarea apelor reziduale ale \u00eentreprinderilor industriale. Noi am \u00eenceput foarte bine \u0219i \u00een Moldova, \u0219i \u00een Ucraina. Tehnologiile noastre se bazau pe cercet\u0103rile Institutului Gospod\u0103riei Apelor din ora\u0219ul ucrainean Rovno. <\/p>\n

\u00cen paralel cu planurile mele de a pleca de la stat, \u00een 1989 mi s-a propus func\u021bia de director al altei organiza\u021bii de proiectare de stat. Eu aveam multe idei \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, de aceea am acceptat \u0219i timp de trei ani aceast\u0103 institu\u021bie de proiectare \u0219i-a majorat de c\u00eeteva ori volumul v\u00eenz\u0103rilor, am utilat-o bine \u0219i am dublat num\u0103rul angaja\u021bilor. \u00cen paralel, \u201eGolubaia volna\u201d, transformat\u0103 \u00een compania \u201eGolvo\u201d S.R.L., din 1992 a \u00eenceput s\u0103 se ocupe de comer\u021bul cu metale, automobile, calculatoare \u0219i alte grupuri de m\u0103rfuri. Aceast\u0103 companie are deja 36 de ani, ea acum se nume\u0219te DAAC Ecoplant \u0219i iar\u0103\u0219i se ocup\u0103 de proiecte \u00een domeniul ecologiei. <\/p>\n

\u00cen 1990, eu am creat \u00eentreprinderea mic\u0103 \u201ePoliproject\u201d. Noi ne ocupam cu confec\u021biile, organizarea expozi\u021biilor, cu comer\u021bul. \u00cens\u0103, desigur, nu ne ajungea timp, deoarece gestionarea institutului de proiectare \u00eemi lua, practic, tot timpul. Eu aveam parteneri \u2013 prietenii mei. Unul dintre ei, Arcadie Andronic, este un vechi amic \u0219i partener de atunci. Acum compania \u00eei apar\u021bine lui. <\/p>\n

\u00cen 1992, eu am plecat din func\u021bia public\u0103 \u0219i am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 ocup intens de afaceri. Noi am deveni fondatorii bursei de m\u0103rfuri \u201eMoldova\u201d, am creat compania financiar\u0103 \u201eDAAC Invest\u201d, care a ob\u021binut prima licen\u021b\u0103 din \u021bar\u0103, \u00een calitate de participant profesionist al pie\u021bei valorilor mobiliare. Noi am avut, de asemenea, o \u00eentreprindere la Sankt-Petersburg (membru al bursei de valori) \u0219i o mare \u00eentreprindere comercial\u0103 la Moscova. Operam cu valori mobiliare, cu vouchere, metale, produse petroliere. Apoi compania \u201eGolvo\u201d S.R.L., \u00eempreun\u0103 cu partenerii ru\u0219i, a creat societatea pe ac\u021biuni DAAC-Hermes, pentru a \u00eencepe comer\u021bul civilizat cu produse petroliere, automobile \u0219i calculatoare (\u00een 1993 \u201eGolvo\u201d S.R.L. a ob\u021binut statutul de dealer al companiei IBM, iar \u00een 1994 de dealer al companiei Skoda). Cei care \u0219i-au depus bonurile la oficiul central de pe \u0218tefan cel Mare 202, au putut vedea salonul nostru auto, amplasat \u00een holul acestei cl\u0103diri, precum \u0219i calculatoare IMB, cu care a fost dotat oficiul. <\/p>\n

Dup\u0103 introducerea leului \u00een 1993, multe \u00eentreprinderi fiind \u00eentr-o situa\u021bie dificil\u0103, a \u00eenceput privatizarea. \u00cen 1994, compania \u201eDAAC Hermes\u201d S.A. a fondat fondul de investi\u021bii pentru privatizare DAAC Hermes, \u00eempreun\u0103 cu partenerii a investit \u00een el peste un milion de dolari SUA. \u0218i aceast\u0103 companie s-a dezvoltat \u00een paralel cu fondul \u2013 dar nu \u00een baza lui. Vreau \u00eenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 men\u021bionez, c\u0103 aceast\u0103 companie a fost creat\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 activeze cu succes \u00een baza colectivului \u0219i capitalului \u201eGolvo\u201d S.R.L., care a fost creat\u0103 cu cinci ani \u00eenainte de intrarea noastr\u0103 \u00een privatizare. <\/p>\n

Ast\u0103zi, noi reprezent\u0103m 11 m\u0103rci de automobile. \u00cen baza sec\u021biei de profil, a fost creat\u0103 compania DAAC System. Aceast\u0103 activitate, de asemenea, a fost lansat\u0103 \u00eenaintea privatiz\u0103rii. Ast\u0103zi, ea este una dintre cele mai mari companii din domeniul integr\u0103rii sistemelor, care a realizat un \u0219ir de proiecte interesante interna\u021bionale \u0219i locale. <\/p>\n

– Care este soarta bonurilor investite de c\u0103tre ac\u021bionarii Dvs.? <\/strong><\/p>\n

– Fondul investi\u021bional, \u00een care \u0219i-au investit bonurile patrimoniale ac\u021bionarii no\u0219tri, \u00een 2007, \u00een conformitate cu legisla\u021bia moldoveneasc\u0103, a fost reorganizat \u00een DAAC Hermes grup. Ast\u0103zi, aceasta companie are active, cum am mai spus, de zece ori mai mari de cum au fost imediat dup\u0103 privatizare. <\/p>\n

Acestei companii \u00eei apar\u021bin complexe imobiliare – dou\u0103 centre comerciale (\u00een cartierul Sculeni \u0219i la Botanica), dou\u0103 \u00eentreprinderi constructoare de ma\u0219ini, care activeaz\u0103 \u0219i se dezvolt\u0103, produc tehnic\u0103 nou\u0103. Noi am creat un puternic birou de construc\u021bii la aceste \u00eentreprinderi. Acestei companii \u00eei apar\u021bine \u00eentreprinderea de procesare a cerealelor din Drochia \u2013 una dintre cele mai puternice din regiune, fabrica de parfumerie \u0219i cosmetice \u201eViorica\u201d, complexul imobiliar \u201ePielart\u201d, 600 ha de iazuri, o mie de hectare de terenuri agricole \u0219i un \u0219ir de alte obiecte. \u0218i toate acestea apar\u021bin celor 90 de mii de ac\u021bionari. <\/p>\n

Precum am amintit mai sus, noi am ie\u0219it din privatizare cu pachete de ac\u021biuni fragmentate \u0219i am lucrat mult pentru a ob\u021bine pachetele de control ale \u00eentreprinderilor. Pentru a atinge acest scop, am avut nevoie de mai mul\u021bi ani, dar anume acest fapt ne-a permis, \u00een primul r\u00eend, s\u0103 asigur\u0103m patrimoniul \u0219i s\u0103 investim mijloace reale \u00een \u00eentreprinderi. Iar \u00een al doilea r\u00eend, s\u0103 major\u0103m costul activelor, deoarece o ac\u021biune a unui pachet simplu cost\u0103 cu mult mai pu\u021bin ca ac\u021biunile din pachetul de control. <\/p>\n

Totodat\u0103, trebuie s\u0103 \u021binem cont c\u0103 \u00een schimbul bonurilor au fost privatizate \u00eentreprinderi \u00eempov\u0103rate cu datorii de milioane. Ast\u0103zi, \u00eentreprinderile din portofoliul DAAC Hermes grup nu au datorii fa\u021b\u0103 de bugetul de stat \u0219i fondul social al \u021b\u0103rii. De asemenea, noi am reu\u0219i s\u0103 privatiz\u0103m \u0219i terenurile adiacente \u00eentreprinderilor, fapt ce s-a f\u0103cut deja nu contra bonuri, ci cu banii reali, ob\u021binu\u021bi \u00een urma activit\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii pe ac\u021biuni. <\/p>\n

Activitatea companiei este deschis\u0103 \u00een totalitate, timp de 20 de ani iese de sub tipar publica\u021bia \u201eDAAC Hermes pres\u201d, anual se desf\u0103\u0219oar\u0103 adun\u0103rile ac\u021bionarilor, permanent func\u021bioneaz\u0103 anticamera pentru ac\u021bionari, cu acelea\u0219i telefoane ca \u0219i \u00een urm\u0103 cu 20 de ani. Exist\u0103 un fond de acordare a ajutorului pentru ac\u021bionari, distribuit de un consiliu, format din ac\u021bionari.<\/p>\n

– Dar dividendele? De ce compania este acuzat\u0103 de faptul c\u0103 nu achit\u0103 dividende?<\/strong> <\/p>\n

– \u00cen pofida dificult\u0103\u021bilor economice cu care se confrunt\u0103 \u00eentreprinderile din Moldova din cauza crizelor economice, una dintre care afecteaz\u0103 \u021bara noastr\u0103 \u00een prezent, compania DAAC Hermes grup de trei ori a anun\u021bat achitarea dividendelor, \u0219i a alocat \u00een acest scop \u00een total peste 6,2 milioane de lei, ceea ce constituie 48% din profitul total al societ\u0103\u021bii. <\/p>\n

Totodat\u0103, conform deciziei adun\u0103rii generale a ac\u021bionarilor privind reorganizarea fondului \u00een holding \u0219i r\u0103scump\u0103rarea ac\u021biunilor, \u00een perioada anilor 2006-2008 au fost r\u0103scump\u0103rate ac\u021biunile de la 13 528 de ac\u021bionari. Totodat\u0103, trebuie s\u0103 \u021binem cont de faptul c\u0103 fondul de investi\u021bii DAAC Hermes S.A. \u0219i-a r\u0103scump\u0103rat ac\u021biunile la pre\u021bul lor nominal (legea prevedea doar 50% din nominal). Valoarea total\u0103 a pl\u0103\u021bilor a constituit 6 654 103 de lei, plus 252 856 de lei dividende, achitate pentru aceste ac\u021biuni. <\/p>\n

Dup\u0103 aceast\u0103 achitare, ac\u021bionarii societ\u0103\u021bii au decis \u00een cadrul adun\u0103rii generale ca toate mijloacele s\u0103 fie direc\u021bionate pentru dezvoltarea \u0219i \u00eent\u0103rirea bazei materiale, pentru ca aceste active s\u0103 creasc\u0103. Pentru ca, \u00een cele din urm\u0103, cu timpul, bonul sau ac\u021biunile acelor oameni s\u0103 se transforme \u00een ceea ce au a\u0219teptat ei. <\/p>\n

Toate a este pl\u0103\u021bi au fost f\u0103cute la cursul de 5 \u2013 12 lei pentru un dolar. <\/p>\n

Veniturile pot fi ob\u021binute prin dou\u0103 c\u0103i \u2013 achitarea dividendelor (este calea companiilor create din banii ac\u021bionarilor) \u0219i cre\u0219terea continu\u0103 a valorii patrimoniului, ce revine unei ac\u021biuni. \u00centr-o \u021bar\u0103 \u00een care exist\u0103 pu\u021bini bani pentru dezvoltare, iar \u00eentreprinderile necesit\u0103 investi\u021bii, ne vedem nevoi\u021bi s\u0103 mergem acum pe cea de-a doua cale. <\/p>\n

\u00cen timpul privatiz\u0103rii contra bonuri, oamenilor li s-a insuflat o speran\u021b\u0103 prea mare c\u0103 ei vor putea tr\u0103i din dividendele ob\u021binute din bonurile lor. Era promovat\u0103 o publicitate masiv\u0103, care forma opinia public\u0103, \u00eens\u0103 nimeni nu vorbea despre realitate. Despre faptul c\u0103 \u00een rezultatul unei infla\u021bii galopante, \u00eenregistrate la \u00eenceputul anilor 90, c\u00eend \u00eentreprinderile luat credite cu 200 de procente, \u00een rezultatul pierderii leg\u0103turilor economice \u0219i de produc\u021bie, \u00een rezultatul furturilor de propor\u021bii, care aveau loc \u00een ajunul privatiz\u0103rii \u2013 \u00eentreprinderile privatizate dec\u0103deau \u0219i ajungeau \u00eentr-o stare jalnic\u0103. <\/p>\n

Totodat\u0103, fiec\u0103rei \u00eentreprinderi \u00eei reveneau foarte mul\u021bi ac\u021bionari. Vede\u021bi \u0219i singuri: pentru a achita c\u00eete dou\u0103 mii de lei pentru 90 de mii de ac\u021bionari este nevoie de 180 de milioane de lei. Totodat\u0103, \u00eentreprinderile pe care le-am procurat \u00een schimbul bonurilor, iar ulterior ne-am consolidat pachetele de control, de\u021bineau (iar o parte \u0219i acum de\u021bin) imobile, hale, care trebuiau reparate, utilaje ce trebuiau \u00eenlocuite, personal care cerea \u00eennoire, instruire, investire de mijloace. <\/p>\n

Putem s\u0103 sist\u0103m dezvoltarea \u00eentreprinderilor \u0219i s\u0103 contribuim la distrugerea lor, iar \u00een scopuri populiste s\u0103 achit\u0103m dividende (neserioase). Sau s\u0103 major\u0103m valoarea \u00eentreprinderilor din contul dezvolt\u0103rii lor. Or, Dvs. la fel face\u021bi cu proprietatea personal\u0103. Dac\u0103, de exemplu, trebuie s\u0103 face\u021bi repara\u021bie \u00een apartament sau cas\u0103, atunci la consiliul familiei decide\u021bi s\u0103 l\u0103sa\u021bi pentru alt\u0103 dat\u0103 cump\u0103r\u0103turile scumpe sau vacan\u021ba. <\/p>\n

Adunarea general\u0103 a ac\u021bionarilor a decis s\u0103 dezvolte, dar nu s\u0103 distrug\u0103 \u00eentreprinderile. \u0218i eu consider c\u0103 aceast\u0103 decizie este corect\u0103. Deoarece cel mai important lucru este faptul c\u0103 au fost p\u0103strate ac\u021biunile ac\u021bionarilor no\u0219tri la \u00eentreprinderile \u00een care ei \u0219i-au investit bonurile. Valoarea acestor \u00eentreprinderi a crescut \u0219i continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103. Iar \u00een acest sens, ac\u021bionarii no\u0219tri au viitor.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, noi \u00een\u021belegem c\u0103 a trecut mult timp \u0219i oamenilor obi\u0219nui\u021bi, \u00een special celor care se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi financiare, le vine greu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 problemele oamenilor de afaceri, a\u0219a c\u0103 am decis c\u0103 a venit momentul s\u0103 oferim ac\u021bionarilor posibilitatea de a-\u0219i vinde ac\u021biunile la un pre\u021b estimat semnificativ mai mare comparative cu valoarea nominal\u0103.<\/p>\n

De aceea consiliile companiilor DAAC-Auto S.R.L. \u0219i DAAC-Autotest S.R.L. (companii-fiice ale fondatoarei DAAC Hermes) au decis s\u0103 le propun\u0103 ac\u021bionarilor DAAC-Hermes grup S.A., la dorin\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i comercializeze ac\u021biunile la pre\u021bul de 7 lei pentru ac\u021biunea cu valoarea nominal\u0103 1 leu.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, atragem aten\u021bia ac\u021bionarilor no\u0219tri asupra faptului, c\u0103 \u00een prezent lumea trece prin mai multe crize simultan – economic\u0103, social\u0103, civiliza\u021bional\u0103, valoric\u0103-religioas\u0103, medical\u0103, ecologic\u0103, ceea ce influen\u021beaz\u0103 a\u0219tept\u0103rile multor oameni, a c\u0103ror activitate sau pasivitate formeaz\u0103 cre\u0219terea sau declinul economic. Dar \u00een ciuda acestui fapt, suntem optimi\u0219ti \u0219i plini de speran\u021b\u0103, c\u0103 firma noastr\u0103 \u0219i a ac\u021bionarilor se va dezvolta, vor veni vremuri mai bune \u0219i valoarea ac\u021biunilor noastre va cre\u0219te an de an.<\/p>\n

Dar decizia v\u0103 apar\u021bine, stima\u021bi ac\u021bionari!
","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu oferit de Vasili Chirtoca, pre\u0219edintele companiei DAAC Hermes S.A. \u2013 fondatoarea fondului de investi\u021bii DAAC Hermes grup S.A. – Domnule Chirtoca, Dumneavoastr\u0103 gestiona\u021bi singura companie din Moldova, un fost fond de investi\u021bii \u0219i de privatizare, care, primind bonurile patrimoniale ale popula\u021biei, nu numai c\u0103 a p\u0103strat \u00eentreprinderile \u00eencredin\u021bate de […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5159,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6055"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6055"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6055\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6058,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6055\/revisions\/6058"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}