{"id":6051,"date":"2025-05-13T10:30:36","date_gmt":"2025-05-13T07:30:36","guid":{"rendered":"https:\/\/chirtoca.md\/?p=6051"},"modified":"2025-05-13T10:48:06","modified_gmt":"2025-05-13T07:48:06","slug":"vasili-chirtoca-noi-trebuie-sa-ne-conducem-de-interesul-moldovenesc-si-sa-stim-a-l-apara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/vasili-chirtoca-noi-trebuie-sa-ne-conducem-de-interesul-moldovenesc-si-sa-stim-a-l-apara\/","title":{"rendered":"Vasili Chirtoca: „Noi trebuie s\u0103 ne conducem de interesul moldovenesc \u0219i s\u0103 \u0219tim a-l ap\u0103ra”"},"content":{"rendered":"Pre\u0219edintele DAACHermes S.A. \u0219i pre\u0219edintele Consiliului DAACHermes Grup S.A., filantropul Vasili Chirtoca a fost invitatul emisiunii „\u041f\u043e \u0444\u0430\u043a\u0442\u0430\u043c \u0441 \u042e\u043b\u0438\u0435\u0439 \u0424\u0435\u0434\u043e\u0440\u043e\u0432\u043e\u0439\u201d \u00een cadrul c\u0103reia a relatat multe lucruri interesante despre via\u021b\u0103, afaceri, interesele Republicii Moldova, atractivitatea acesteia, dezvoltarea viitoare, proiecte unice, poten\u021bialul agriculturii ecologice, perspectivele consolid\u0103rii societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti \u0219i ideile care ar trebui s\u0103 contribuie la ea, despre patriotism, despre cum s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos \u0219i fericit \u0219i despre ce poate oferi lumii, nou \u0219i interesant, \u021bara noastr\u0103. V\u0103 propunem aten\u021biei versiunea textual\u0103 a acestui interviu.<\/strong><\/p>\n

– S\u0103 \u00eencepem conversa\u021bia cu viziunea dumneavoastr\u0103 asupra st\u0103rii \u00een care se afl\u0103 Republica Moldova \u00een present.<\/strong><\/p>\n

– Am mai spus deja c\u0103 noi, businessmenii moldoveni, suntem optimi\u0219ti definitivi. Altfel, nu am face nimic aici, pur \u0219i simplu am \u00eenchide tot \u0219i am pleca, cum au f\u0103cut-o al\u021bii. Dar se pare c\u0103, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 suntem oameni de afaceri, avem \u0219i o anumit\u0103 experien\u021b\u0103, \u0219i o bun\u0103 \u0219coal\u0103 sovietic\u0103, \u0219i un univers larg. \u0218i noi ori nu \u00een\u021belegem de ce ne afl\u0103m la aceast\u0103 etap\u0103 de dezvoltare, ori \u00een\u021belegem c\u0103 avem \u00een fa\u021b\u0103 perspective frumoase, pentru c\u0103, de fapt, mai r\u0103u nu se poate.<\/p>\n

– Dar vedem c\u0103 se poate, totu\u0219i. Credeam c\u0103 am atins fundul, dar iat\u0103 c\u0103 nu e a\u0219a.<\/strong><\/p>\n

– Pe de alt\u0103 parte, poate c\u0103 lucrurile nu-s a\u0219a de disperate cum credem. De ce? Pentru c\u0103 exist\u0103 idei care nu au fost \u00eenc\u0103 pe deplin acceptate de autorit\u0103\u021bi, inclusiv pentru c\u0103, se pare, autorit\u0103\u021bile nu citesc toat\u0103 presa, iar ideile de acest gen apar \u00een presa patriotic\u0103. Autorit\u0103\u021bile noastre, din p\u0103cate, – toate pe care le-am avut pe parcursul a 30 de ani, – au contat mai mult pe sfaturile venite de peste hotare. Am fost sf\u0103tui\u021bi din str\u0103in\u0103tate cum s\u0103 introducem leul. \u00cen rezultat, peste doi ani \u00eentreaga industrie s-a pr\u0103bu\u0219it, c\u0103ci ne-au n\u0103v\u0103lit importurile. Care ar\u0103tau frumos, dar erau de o calitate nu prea bun\u0103, cum a demonstrat timpul.<\/p>\n

Am fost sf\u0103tui\u021bi cum s\u0103 privatiz\u0103m terenurile, \u00een loc s\u0103 transform\u0103m colhozurile \u0219i sovhozurile \u00een societ\u0103\u021bi pe ac\u021biuni \u0219i s\u0103 le p\u0103str\u0103m pe cele mari. Noi pur \u0219i simplu am \u00eemp\u0103r\u021bit totul. Ast\u0103zi este foarte greu s\u0103 consolidezi terenul, este foarte greu s\u0103-l cultivi. Vedem peste tot, \u00een lanuri, insule de copaci s\u0103lb\u0103t\u0103ci\u021bi, crescu\u021bi acolo. Vedem foste brig\u0103zi de tractoare, grajduri f\u0103r\u0103 ferestre \u0219i u\u0219i, \u0219i a\u0219a mai departe. Crezi c\u0103 au ajuns \u00een aceast\u0103 situa\u021bie pentru c\u0103 nu au proprietar? Da, nu-l au. Da de ce nu exist\u0103 un proprietar? Pentru c\u0103 nu el poate fi acolo. Au luat grajdul \u0219i l-au \u00eemp\u0103r\u021bit la o mie de oameni, acum grajdul le apar\u021bine lor. Dar aceast\u0103 mie de persoane nu poate fi organizat\u0103 \u00eentr-o cooperativ\u0103 sau o societate pe ac\u021biuni. De aceea grajdul pur \u0219i simplu st\u0103 \u00een del\u0103sare.<\/p>\n

Noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 reanim\u0103m o brigad\u0103 de tractoare dintr-o comun\u0103. Pentru a o reanima, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem cui \u00eei apar\u021bine terenul. Este imposibil s\u0103-l cumperi, s\u0103-l \u00eenchiriezi, etc. E imposibil s\u0103 g\u0103se\u0219ti pe cineva. E imposibil s\u0103 aduni mai mult de 50% din ace\u0219ti asocia\u021bi.<\/p>\n

Str\u0103inii ne-au sugerat cum s\u0103 constituim legisla\u021bia investi\u021bional\u0103 \u0219i cea fiscal\u0103. Ne-au sugerat cum s\u0103 facem privatizarea.<\/p>\n

– \u0218i totul – cu inten\u021bii bune?<\/strong><\/p>\n

– Totul cu inten\u021bii bune, ni se p\u0103rea nou\u0103. De fapt, pentru politicienii occidentali voteaz\u0103 cet\u0103\u021benii lor occidentali. Nu cred c\u0103 exist\u0103 un stat, care s\u0103 fie interesat de prosperitatea altui stat. Pentru c\u0103, ne place sau nu, am putea deveni concuren\u021bi. La ce bun s\u0103 ne creasc\u0103? Din punctul nostru de vedere, din aceast\u0103 cauz\u0103 a fost aleas\u0103 calea finan\u021b\u0103rii, limitat\u0103 clar de cadrul \u201enon-dezvolt\u0103rii\u201d. Prin felul \u00een care ob\u021binem \u00eemprumuturi, devenim debitorii lor. Dar, \u00een acela\u0219i timp, este foarte important pentru ei ca aceste \u00eemprumuturi, cu ajutorul consultan\u021bilor lor, s\u0103 nu fie folosite pentru dezvoltare. Nu ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 ne dezvolt\u0103m. Ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 economisim bani \u0219i s\u0103 reducem tot ce a fost creat \u00eenaintea noastr\u0103. Ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 nu ne dezvolt\u0103m.
\nRezultatul: num\u0103rul popula\u021biei s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit. A\u0219ez\u0103rile care au fost \u00eentemeiate de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri, – \u0219i de \u0218tefan cel Mare, \u0219i de tat\u0103l s\u0103u, \u0219i de bunicul \u0219i str\u0103bunicul s\u0103u, – se \u00eenchid. \u0218colile se \u00eenchid, iar dac\u0103 \u0219coala se \u00eenchide, localitatea moare. Nu exist\u0103 programe de dezvoltare a provinciei cu adev\u0103rat bune, deoarece procesul de urbanizare este \u00eencurajat de consultan\u021bii externi. L-ai urbanizat pe \u021b\u0103ran, i-ai \u201enetezit\u201d creierul, l-ai smuls din cultura popular\u0103, l-ai rupt de ogor. Acum po\u021bi face orice cu acest \u021b\u0103ran. \u00cel po\u021bi convinge s\u0103 voteze pentru unii, pentru al\u021bii, pentru ter\u021bi, \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, din punctul meu de vedere, nimic nu se face pur \u0219i simplu. Iar sarcina elitei noastre este s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 interesul nostru. Este un moment foarte important. Eu nu cred c\u0103 noi \u00een\u021belegem prea bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume. Din punctul meu de vedere, e timpul ca unii s\u0103 nu se mai uite spre Est, iar al\u021bii s\u0103 nu se mai uite spre Vest. Ar trebui s\u0103 cuget\u0103m mai mult la interesele noastre, moldovene\u0219ti. S\u0103 \u021binem cont, c\u0103 al\u0103turi de noi exist\u0103 state mari, c\u0103 avem de a face cu puteri globale. Dar cu toate acestea, \u00eentotdeauna s\u0103 fim capabili s\u0103 respect\u0103m interesele moldovene\u0219ti.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, situa\u021bia \u00een care ne afl\u0103m, printre altele, se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 politicienii no\u0219tri devin dependen\u021bi ba de unii actori externi, ba de al\u021bii, interesele c\u0103rora, s\u0103 spunem a\u0219a, nu \u00eentotdeauna coincid cu ale noastre. Despre asta trebuie s\u0103 vorbim, asta trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu po\u021bi conlucra cu ei. Este posibil \u0219i necesar s\u0103 faci afaceri, dar trebuie s\u0103 vorbe\u0219ti \u00eentr-un mod calificat, profesional. Convinge oamenii. \u00cen cele din urm\u0103, avem beciurile de la Cricova, unde \u00eei putem duce pe ace\u0219ti emisari, \u0219i acolo s\u0103-i convingem s\u0103 accepte ni\u0219te condi\u021bii mai favorabile de colaborare.<\/p>\n

– De ce crede\u021bi c\u0103 se vor l\u0103sa convin\u0219i, dac\u0103 au o sarcin\u0103 total diferit\u0103?<\/strong><\/p>\n

– \u0218ti\u021bi, rela\u021biile interna\u021bionale, ca \u0219i afacerile, oricum se bazeaz\u0103 pe rela\u021bii personale. Desigur, exist\u0103 \u0219i unele interese globale. Dar dac\u0103 ele nu coincid cu ale noastre, trebuie s\u0103 le opunem rezisten\u021b\u0103. \u0218i actorii, dac\u0103 v\u0103d aceast\u0103 rezisten\u021b\u0103, v\u0103d argumente conving\u0103toare, cedeaz\u0103. Ei \u00een\u021beleg c\u0103 nu pot trece pe aici, \u0219i merg \u00een alt\u0103 parte. Da cu ace\u0219tia te po\u021bi \u00een\u021belege.<\/p>\n

– \u0218i dac\u0103 geopolitica este cea care decide? S\u0103 lu\u0103m problema gazelor \u00een Uniunea European\u0103. To\u021bi \u00een\u021beleg totul perfect, dar o iau pe o alt\u0103 cale…<\/strong><\/p>\n

– Oricum, cazul nostru este pu\u021bin diferit. Avem un conflict teritorial nerezolvat. Avem un viitor, care, \u00een opinia mea, \u021bine de reintegrare. Noi vorbim despre aceea, c\u0103 acest stat trebuie s\u0103 existe, trebuie s\u0103 aib\u0103 o perspectiv\u0103. Din punctul meu de vedere, este foarte important s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 le demonstr\u0103m partenerilor no\u0219tri, c\u0103 acest stat nu are viitor f\u0103r\u0103 reintegrarea Transnistriei.<\/p>\n

Dar din moment ce aceast\u0103 problem\u0103 exist\u0103, noi trebuie s\u0103 o rezolv\u0103m nu numai cu vecinii prieteno\u0219i, ci \u0219i cu alte state, pe care vecinii no\u0219tri le-au clasificat drept neprietenoase. Ce ar trebui s\u0103 facem? Pentru ei este un stat neprietenos, dar pentru noi este un partener cu care trebuie s\u0103 colabor\u0103m. Ce avem de f\u0103cut?<\/p>\n

– \u00cen timpul emisiunii noastre trecute, am discutat subiectul reintegr\u0103rii. A\u021bi spus c\u0103, indiferent de direc\u021bia \u00een care se dezvolt\u0103 Moldova, trebuie s\u0103 unim \u021bara. Ast\u0103zi vom aborda subiectul diviz\u0103rii \u00een societatea noastr\u0103 moldoveneasc\u0103. Nu este vorba doar de geopolitic\u0103. Ce idei ave\u021bi? Ce poate \u0219i trebuie s\u0103 serveasc\u0103 drept fundament pentru unirea societ\u0103\u021bii?<\/strong><\/p>\n

– Bun\u0103 \u00eentrebare. \u00centr-adev\u0103r, sistemul nostru politic este construit \u00een a\u0219a fel c\u0103, dac\u0103 exist\u0103 putere, trebuie s\u0103 existe \u0219i o opozi\u021bie \u00eenver\u0219unat\u0103. Adic\u0103, nu constructiv\u0103, da ireconciliabil\u0103. \u0218i autorit\u0103\u021bile percep orice opozi\u021bie anume \u00een acest fel. \u0218i orice opozi\u021bie se preg\u0103te\u0219te s\u0103 colaboreze cu autorit\u0103\u021bile anume din acest punct de vedere. Adic\u0103, exist\u0103 critici nemiloase, guvernul este prins pe picior gre\u0219it, iar opozi\u021bia atrage aten\u021bia publicului asupra acestor gre\u0219eli. Dar nu exist\u0103 o cooperare constructiv\u0103, nu exist\u0103 idei care s\u0103 fie obligatorii pentru toate for\u021bele politice. Dac\u0103 vorbim despre existen\u021ba acestui stat, iar existen\u021ba lui are toate drepturile justificate istoric, etnic \u0219i chiar lingvistic, dac\u0103 plec\u0103m de la faptul c\u0103 statul ar trebui s\u0103 aib\u0103 un nume identic cu numele principalului grup etnic \u0219i al limbii, atunci este evident c\u0103 a venit momentul ca for\u021bele politice s\u0103 se pun\u0103 de acord asupra unor lucruri care sunt de nezdruncinat pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

De exemplu, nu \u00een\u021beleg cum \u00eentr-un stat independent pot opera for\u021be politice, al c\u0103ror scop este distrugerea acestui stat. Acest lucru este pur \u0219i simplu inacceptabil! Dar \u00een \u021bara noastr\u0103 exist\u0103 partide unioniste. Acestea nu spun: \u201eHai s\u0103 discut\u0103m cu elita rom\u00e2neasc\u0103 cum ne putem uni, poate s\u0103 facem Chi\u0219in\u0103ul capital\u0103, ca \u00eencoace s\u0103 curg\u0103 bani din Bucure\u0219ti, poate altfel cumva\u201d. Nu! Ei spun clar c\u0103 trebuie s\u0103 lichid\u0103m Republica Moldova \u0219i s\u0103 o anex\u0103m la Rom\u00e2nia. Dar \u00een acest caz nu putem rezolva problema reintegr\u0103rii statului nostru, iar una din dou\u0103 sute \u00een cele cinci mii de na\u021biuni care au statalitate trebuie s\u0103 dispar\u0103. Acest lucru este gre\u0219it. Exist\u0103 lucruri asupra c\u0103rora toate for\u021bele politice trebuie s\u0103 ajung\u0103 la un acord printr-un dialog constructiv \u0219i s\u0103 consfin\u021beasc\u0103 acest lucru \u00een lege. Aceasta este reintegrare, aceasta este \u00een mod necesar independen\u021b\u0103, suveranitate a statului, aceasta este neutralitate. Lucruri care \u021bin de domeniile-cheie ale dezvolt\u0103rii economice.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, problema-cheie pe care trebuie s\u0103 o abord\u0103m \u00een dezvoltarea economiei este dezvoltarea provinciei \u0219i substituirea importurilor. \u00cen acela\u0219i timp, trebuie s\u0103 lucr\u0103m la restaurarea mediului ambiant. Nu este vorba doar despre natur\u0103, ci despre un aspect vast al mediului nostru \u00eenconjur\u0103tor: cu ce ne aliment\u0103m, cu ce juc\u0103rii se joac\u0103 copiii no\u0219tri, ce materiale de construc\u021bie folosim, ce mobilier avem acas\u0103, pe unde ne plimb\u0103m, ce respir\u0103m. Aceasta este o problem\u0103 complex\u0103.<\/p>\n

– Spune\u021bi mereu, c\u0103 este foarte important s\u0103 educ\u0103m patrio\u021bi ai acestei \u021b\u0103ri. V\u0103 voi cita: \u201eCea mai important\u0103 sarcin\u0103 na\u021bional\u0103 a unei \u021b\u0103ri care, dup\u0103 rena\u0219terea statalit\u0103\u021bii sale, nu are \u00eenc\u0103 mult\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i o lung\u0103 perioad\u0103 de existen\u021b\u0103, este s\u0103-\u0219i formeze propria cultur\u0103, propria istorie. Sau mai degrab\u0103, nici m\u0103car nu s\u0103 o formeze, ci pur \u0219i simplu s\u0103 o acumuleze\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, a\u021bi f\u0103cut pa\u0219i importan\u021bi \u00een aceast\u0103 direc\u021bie timp de mul\u021bi ani. \u0218i investi\u021bi sume impresionante de bani \u00een asta. Care este randamentul?<\/strong><\/p>\n

– A\u0219a este. Dac\u0103 vorbim despre activitatea noastr\u0103 filantropic\u0103 \u0219i caritabil\u0103, chiar asta facem. \u00cencerc\u0103m s\u0103 ajut\u0103m poporul nostru s\u0103-\u0219i \u00eenve\u021be istoria, s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 istoria, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 diferen\u021bele de na\u021biunile vecine, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 diferen\u021ba dintre istoria noastr\u0103 \u0219i istoria na\u021biunilor vecine, ca s\u0103 nu confund\u0103m anumite lucruri. S\u0103 \u00een\u021belegem asem\u0103n\u0103rile cu vecinii. Este foarte important s\u0103 form\u0103m o temelie, pe care un stat slab s\u0103 se poat\u0103 baza, s\u0103-\u0219i poat\u0103 construi \u00een continuare prezentul \u0219i viitorul. De aceea facem asta.<\/p>\n

Exist\u0103 un proiect mare, bine cunoscut, despre care noi nu prea men\u021bion\u0103m c\u0103 avem vreo leg\u0103tur\u0103 cu el. Acest proiect se dezvolt\u0103 \u0219i \u00eei ajut\u0103 pe oameni s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 acest lucru. \u00cen plus, eu \u0219i Constantin Moscovici am implementat un alt proiect, am restaurat cele mai bune piese muzicale moldovene\u0219ti din perioada sovietic\u0103, \u00eentr-un aranjament modern. Din punctul meu de vedere, a fost o art\u0103 unic\u0103. \u00cen perioada sovietic\u0103, \u00een URSS piesele moldovene\u0219ti erau pe locul doi ca popularitate dup\u0103 cele ruse\u0219ti. Nu \u201ePesniar\u00ee\u201d-urile din Belarus, nu cele din Ucraina, ci cele \u00een limba moldoveneasc\u0103. Toat\u0103 lumea le cuno\u0219tea. Forma\u021bia \u201eNoroc\u201d este una dintre primele grupuri rock din Uniunea Sovietic\u0103. Piesele interpretate de ea au fost traduse \u00een rus\u0103, \u0219i a\u0219a mai departe.
\n\u00cen continuare, vreau s\u0103 spun c\u0103 avem o economie, avem industrie, avem Universitatea Tehnic\u0103, care \u00eenc\u0103 mai preg\u0103te\u0219te speciali\u0219ti. Drept c\u0103 eu am \u00eentreb\u0103ri pentru conducerea acestei universit\u0103\u021bi, pentru c\u0103 eu \u00eensumi am absolvit Politehnica, doar c\u0103 la Odessa. Din punctul meu de vedere, trebuie s\u0103 \u00eencet\u0103m s\u0103 mai facem business pe studii. Este necesar ca statul s\u0103 rezolve problema finan\u021b\u0103rii form\u0103rii speciali\u0219tilor \u00een cele mai importante sectoare: ingineri mecanici, ingineri constructori, ingineri care lucreaz\u0103 \u00een domeniul energetic. Aceasta este cea mai larg\u0103 gam\u0103 de ingineri. Nu totul este construit pe IT. \u00cen linii mari, IT-ul este un sistem de control \u0219i un sistem de \u00eendobitocire. Iat\u0103 dou\u0103 func\u021bii. Vorbim despre inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103. Desigur, ea este capabil\u0103 s\u0103 ajute \u0219i inginerii. Pentru a face acest lucru, este esen\u021bial s\u0103 o dezvolt\u0103m.<\/p>\n

– De fapt, de ce am \u00eentrebat. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 un sprijin larg. Acesta nu este primul an, poate chiar nu primul deceniu, \u00een care V-a\u021bi angajat \u00een promovarea patriotismului \u00een mase. \u0218i totu\u0219i, niciuna dintre puteri nu V-a sprijinit \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. De ce, cum crede\u021bi?<\/strong><\/p>\n

– Pentru c\u0103 fie guvernul, fie cei care se apropie de acest guvern, \u00eel conving c\u0103 nu trebuie s\u0103 ating\u0103 ni\u0219te subiecte sensibile, care pot fi \u00een\u021belese gre\u0219it fie de vecini, fie de altcineva. A\u0219a cred. Nu vreau s\u0103 spun c\u0103 acesta este meritul nostru. Dar faptul pe care l-am v\u0103zut recent este relevant. Rezultatele recens\u0103m\u00e2ntului. S-ar p\u0103rea, recens\u0103m\u00e2ntul a fost efectuat de Partidul Ac\u021biune \u0219i Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. Printre membrii lui, cred, exist\u0103 destul de mul\u021bi oameni, moldoveni, care \u00een\u021beleg, \u0219tiu \u0219i cred c\u0103 limba ar trebui numit\u0103 a\u0219a. A\u0219a c\u0103 au f\u0103cut un recens\u0103m\u00e2nt. 77% din popula\u021bie a declarat c\u0103 este moldoveneasc\u0103 de na\u021bionalitate. 49% consider\u0103 \u00eenc\u0103 limba lor ca fiind moldoveneasc\u0103. Putem spune, c\u0103 moldoveneasca \u0219i rom\u00e2na sunt identice. Pot fi. Dar \u00eentrebarea este cum o numim. Din punctul meu de vedere, statul na\u021bional slab trebuie s\u0103 o numeasc\u0103 moldoveneasc\u0103. Cred c\u0103 ceea ce facem noi \u00een aceast\u0103 direc\u021bie ca patroni, ceea ce fac mul\u021bi al\u021bi oameni de-ai no\u0219tri, ceea ce au f\u0103cut unele guverne \u0219i for\u021be politice, nu dispare pur \u0219i simplu. Dar cel mai important lucru este c\u0103 memoria etnic\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een fiecare persoan\u0103. Oamenii nu-\u0219i uit\u0103 str\u0103mo\u0219ii.<\/p>\n

\u00cemi amintesc de p\u0103rin\u021bii mei, de bunici. Ei ne-au spus cine suntem, de unde venim. Am crescut printre nun\u021bile moldovene\u0219ti, \u00een cultura moldoveneasc\u0103, una dintre cele mai bogate din Europa. \u00cen perioada sovietic\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Institutul de Etnografie al Academiei de \u0218tiin\u021be au adunat mai bine de 10 volume groase de folclor moldovenesc. C\u00eentece, basme, balade, mituri, legende \u0219i a\u0219a mai departe. Acesta este un strat imens care trebuie studiat \u0219i pe baza c\u0103ruia trebuie construit\u0103 educa\u021bia tineretului nostru.<\/p>\n

– \u00centr-un interviu recent, a\u021bi spus: \u201eCu regret, timp de 30 de ani am crescut patrio\u021bi ai oric\u0103rui alt stat, dar nu \u0219i ai Moldovei. Cre\u0219tem oameni care vor s\u0103 plece undeva. Dar, dintr-un anumit motiv, mi se pare c\u0103 situa\u021bia s-a schimbat \u00een bine \u00een ultima vreme\u201d. Hai s\u0103 vorbim despre acest optimism. Cum vede\u021bi aceste schimb\u0103ri \u00een bine?<\/strong><\/p>\n

– Noi tot c\u0103l\u0103torim prin lume, vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume. Privim televizorul, citim ziare, ne dezvolt\u0103m, totul ne este disponibil. Vedem c\u0103 probleme apar peste tot. O persoan\u0103 care a plecat undeva, a locuit acolo o perioad\u0103, s-a confruntat cu realit\u0103\u021bile locale, \u00eencepe s\u0103 se \u00eentrebe: cum este acas\u0103? Omul sose\u0219te \u0219i se uit\u0103 mai atent. Cred c\u0103 70% dintre cei care au plecat \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 poate va trebui s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Prin urmare, \u00ee\u0219i preg\u0103tesc rute de evadare: cump\u0103r\u0103 locuin\u021be \u0219i pun \u00een ordine casele p\u0103rin\u021bilor lor din sate. \u0218i dintre ace\u0219tia, cred c\u0103 majoritatea vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pentru c\u0103 acas\u0103 e pur \u0219i simplu mai bine .
\nMi se pare c\u0103 a construi fericirea copiilor t\u0103i acas\u0103 este mult mai promi\u021b\u0103tor ca \u00een \u200b\u200bstr\u0103in\u0103tate. Pentru c\u0103 este foarte dificil pentru un str\u0103in s\u0103 ob\u021bin\u0103 acela\u0219i statut social, care poate fi ob\u021binut \u00een \u021bara natal\u0103. Sentimentul de fericire al unei persoane \u0219i absen\u021ba dorin\u021bei pentru ceva ne\u00eemplinit depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de aceasta.<\/p>\n

Acesta este primul lucru. Al doilea. Acolo unde ne na\u0219tem, unde cre\u0219te hrana potrivit\u0103 pentru noi, este mai u\u0219or s\u0103 fim s\u0103n\u0103to\u0219i, din punctul meu de vedere. Cercul de prieteni \u0219i rude este mult mai larg. Pentru c\u0103 comunicarea cu semenii no\u0219tri este foarte important\u0103 pentru a ne sim\u021bi bine \u0219i a tr\u0103i mult. \u0218i v\u0103d c\u0103 astfel de oameni vin s\u0103 lucreze pentru noi. Cei care se \u00eentorc vin s\u0103 lucreze cu noi \u0219i explic\u0103 de ce vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Nu o mai ascund. Dac\u0103 mai devreme oamenii veneau cu dor de patria lor \u0219i cu dorin\u021ba de a se \u00eentoarce, dar nu recuno\u0219teau, ei ar\u0103tau: \u201euite ce tare sunt, am plecat, m-am stabilit acolo\u201d. De fapt, nu le-a mers acolo, dar tot \u0219i-au umflat obrajii \u0219i nu s-au mai \u00eentors, ca s\u0103 nu devalorizeze faptul c\u0103 au plecat. Acum oamenii revin \u0219i nu se mai jeneaz\u0103 de asta. Ei spun c\u0103 exist\u0103 probleme. Slav\u0103 Domnului, acas\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi cre\u0219te copiii.<\/p>\n

– Deocamdat\u0103 nu este un proces masiv, dar \u0219i eu cunosc asemenea cazuri.<\/strong><\/p>\n

– A\u0219a se face, c\u0103 \u00een compania noastr\u0103 eu aprob angajarea tuturor, dar concedierea – nim\u0103nui. Oamenii fie demisioneaz\u0103, fie sunt concedia\u021bi. Eu nu controlez acest proces. De aceea m\u0103 uit ce fel de oameni, de unde vin, de ce vin aici. Vorbesc cu unii dintre ei. Procesul a \u00eenceput, dar ceea ce \u00eempiedic\u0103 acest proces, din punctul meu de vedere, este lipsa unei comunic\u0103ri suficient de clare maselor a unor imagini ale viitorului. Pentru a crea o imagine a viitorului potrivit\u0103 pentru mul\u021bi, problemele trebuie rezolvate \u00een ansamblu. \u0218i noi \u00een\u021belegem cum putem face asta.<\/p>\n

– Atunci, s\u0103 vorbim despre speran\u021b\u0103, reie\u0219ind din riscurile geopolitice globale \u0219i tensiunile \u00een cre\u0219tere. Este dificil s\u0103 faci predic\u021bii specifice, dar ai propria viziune strategic\u0103. Dac\u0103 pornim de la formula optimist\u0103, care afirm\u0103 c\u0103 fiecare criz\u0103 este o nou\u0103 oportunitate, la ce poate spera Republica Moldova?<\/strong><\/p>\n

– Dac\u0103 spunem c\u0103 lumea intr\u0103 \u00eentr-un fel de criz\u0103, atunci probabil c\u0103 voi fi de acord…<\/p>\n

– Nici m\u0103car nu voi cita previziunile FMI. E \u00eenfrico\u0219\u0103tor acolo.<\/strong><\/p>\n

– Au loc procese care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 odat\u0103 la multe decenii. Se pr\u0103bu\u0219e\u0219te sistemul financiar, care exist\u0103 din 1944. Vorbim despre sistemul Bretton Woods. Cred c\u0103 monopolul dolarului american dispare. \u00cens\u0103\u0219i Statele Unite sunt interesate de acest lucru. C\u0103ci, dac\u0103 produci o moned\u0103 mondial\u0103, este un risc mare pentru statul \u00eensu\u0219i, pentru c\u0103 la un moment dat ea \u00eencepe s\u0103 revin\u0103, \u0219i oamenii o refuz\u0103. Desigur, sunt de acord c\u0103 amploarea crizei care se desf\u0103\u0219oar\u0103 ast\u0103zi este f\u0103r\u0103 precedent. Dar ea e permanent\u0103. Cred c\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u021bie trebuie s\u0103 ne d\u0103m seama de acest lucru \u0219i s\u0103 oferim poporului nostru \u0219i lumii ceva interesant. Ce poate fi interesant, din punctul meu de vedere?
\nA ap\u0103rut Internetul. A ap\u0103rut un volum imens de informa\u021bii diverse, care anterior nu erau disponibile. Sau erau disponibile doar elitei. Am mai povestit aceast\u0103 istorie. Eram \u00een Consiliul Economic pe vremea premierului Vasile Tarlev, \u0219i ni s-a adus un proiect de lege privind modificarea condi\u021biilor tehnice pentru produsele alimentare. \u0218i acolo am descoperit cu surprindere, c\u0103 ni se cerea s\u0103 \u00eenlocuim GOST-urile sovietice cu condi\u021bii tehnice, \u00een baza c\u0103rora aveam c\u00e2rna\u021bi f\u0103r\u0103 carne, \u00eenghe\u021bat\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103 f\u0103r\u0103 lapte \u0219i a\u0219a mai departe. Bine\u00een\u021beles c\u0103 ne-am opus acestui lucru. L-am \u201e\u00eempachetat\u201d. A venit ministrul, adjunc\u021bii lui \u0219i a\u0219a mai departe. Dar, dup\u0103 un timp, guvernul a luat aceast\u0103 decizie. Treptat, \u00een loc de „\u0414\u043e\u043a\u0442\u043e\u0440\u0441\u043a\u0430\u044f” a ap\u0103rut „\u0414\u043e\u043a\u0442\u043e\u0440\u0441\u043a\u0430\u044f \u043e\u0441\u043e\u0431\u0430\u044f”, „\u0414\u043e\u043a\u0442\u043e\u0440\u0441\u043a\u0430\u044f \u0431\u0435\u043b\u044c\u0446\u043a\u0430\u044f”, „\u041b\u044e\u0431\u0438\u0442\u0435\u043b\u044c\u0441\u043a\u0430\u044f” de diferite tipuri. Apropo, pentru cei care cump\u0103r\u0103 salam, vreau s\u0103 spun c\u0103 doar „\u0414\u043e\u043a\u0442\u043e\u0440\u0441\u043a\u0430\u044f”, „\u041b\u044e\u0431\u0438\u0442\u0435\u043b\u044c\u0441\u043a\u0430\u044f” \u0219i „\u041c\u043e\u0441\u043a\u043e\u0432\u0441\u043a\u0430\u044f” sunt produse dup\u0103 re\u021bete sovietice. Nu au dreptul s\u0103 o fac\u0103 altfel. \u00cen rest \u2013 tot ce vrei este acolo…<\/p>\n

– De aceea toate au un gust diferit. Conform acelora\u0219i GOST-uri, dar au gusturi diferite. Orice „\u0414\u043e\u043a\u0442\u043e\u0440\u0441\u043a\u0430\u044f”, chiar \u0219i cea mai scump\u0103 \u201e\u041c\u043e\u0441\u043a\u043e\u0432\u0441\u043a\u0430\u044f\u201d – gusturi absolut diferite. Nu seam\u0103n\u0103 deloc cu c\u00e2rna\u021bii sovietici.<\/strong><\/p>\n

– Au gust diferit, dar sunt totu\u0219i fabricate conform standardelor GOST. Acolo carnea poate fi mai rea sau mai bun\u0103, \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen\u021belegi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume? Ni se administreaz\u0103 treptat lucruri care ne ucid moral, mental, intelectual \u0219i fizic. Asta se face permanent, treptat. \u0218i \u00eencepem s\u0103 ne obi\u0219nuim cu asta. Acest lucru devine deja ceva obi\u0219nuit pentru noi, nu \u00eei acord\u0103m aten\u021bie. Dar, de fapt, dac\u0103 prive\u0219ti toate acestea din exterior, e \u00eengrozitor.<\/p>\n

Avem o agricultur\u0103 groaznic\u0103. E plin\u0103 de substan\u021be chimice, de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Drept urmare, ob\u021binem randamente mari dintr-un produs care, \u00een principiu, este impropriu consumului uman. Dar \u00eel consum\u0103m, corpul nostru se obi\u0219nuie\u0219te cu el. Ne \u00eemboln\u0103vim de multe boli. \u0218i medicina modern\u0103 vine imediat \u00een serviciul nostru. Cu propriile medicamente, care sunt, de asemenea, aproape toate sintetice. Dar alt\u0103 dat\u0103, acum 100-150 de ani, bolile noastre erau tratate cu preparate de origine vegetal\u0103<\/p>\n

– Alt\u0103 data nu existau nici antibiotice. Dar noi nu am fi supravie\u021bui f\u0103r\u0103 ele.<\/strong><\/p>\n

– Antibioticul este, de asemenea, de origine vegetal\u0103, de fapt. Ast\u0103zi, aproape toate medicamentele se bazeaz\u0103 pe re\u021bete din plante. Dar sintetizate. De asemenea, se ia o re\u021bea structural\u0103 \u0219i se face o preg\u0103tire \u00een func\u021bie de aceasta. Mai departe. Tot ce cump\u0103r\u0103m este \u00een plastic. Toat\u0103 lumea ar trebui s\u0103 \u0219tie, c\u0103 un produs ambalat \u00een polietilen\u0103 con\u021bine obligator diver\u0219i conservan\u021bi. Exist\u0103 \u0219i conservan\u021bi \u00een \u201esticl\u0103\u201d, dar asta este sarea, ar putea fi piperul. Totul – natural. \u00cen plus, produsul \u201e\u00een sticl\u0103\u201d este pasteurizat sau sterilizat la o temperatur\u0103 de 90-100 de grade. E suficient. Dac\u0103 cumperi \u00een polietilen\u0103, cu siguran\u021b\u0103 vei cump\u0103ra o gr\u0103mad\u0103 de chestii nepl\u0103cute acolo: coloran\u021bi, amelioratori, materiale de umplutur\u0103. Exist\u0103 doar 20-30% produs natural acolo, \u00een rest totul este chimie.<\/p>\n

– \u0218i a\u0219a trecem la agricultura ecologic\u0103…<\/strong><\/p>\n

– Nu, vreau doar s\u0103 atrag aten\u021bia tuturor la faptul, c\u0103 ast\u0103zi tr\u0103im \u00eentr-un mediu \u00een principiu nepotrivit pentru supravie\u021buirea omului. Pentru o supravie\u021buire fizic\u0103 normal\u0103 \u0219i o supravie\u021buire psihologic\u0103 normal\u0103. Prin urmare, cred c\u0103 dac\u0103 \u021bara noastr\u0103 va oferi cet\u0103\u021benilor s\u0103i, lumii un program de restaurare a habitatului uman natural \u00een toate manifest\u0103rile sale, \u00een ceea ce prive\u0219te natura, flora \u0219i fauna, produsele alimentare, ceea ce folosim, atunci acest lucru are un poten\u021bial colosal, din punctul meu de vedere. Pur \u0219i simplu colosal. De exemplu, facem un program prin care, \u00een 5 ani, toate produsele pe care le avem ar trebui s\u0103 fie ambalate fie \u00een h\u00e2rtie, fie \u00een sticl\u0103. Renun\u021b\u0103m la polietilen\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, proiect\u0103m \u0219i construim \u00eenc\u0103 3-4 fabrici de sticl\u0103. Avem trei. Avem speciali\u0219ti. Exist\u0103 \u0219i materii prime. Exist\u0103 o mul\u021bime de materii prime \u00een jur. Cre\u0103m un sistem de unificare a recipientelor \u0219i un sistem de schimb a lor. La noi, recipientele care vin merg la reciclarea sticlei.<\/p>\n

– Asta \u00eemi aminte\u0219te de ceva.<\/strong><\/p>\n

– Da, de vremurile sovietice. Eu duceam sticlele odat\u0103 pe lun\u0103.<\/p>\n

– Cine nu le ducea?<\/strong><\/p>\n

– Cred c\u0103 alerga\u021bi al\u0103turi, cumva.<\/p>\n

– Nimic. Duceam totul. Aveam propriile noastre 15-20 de copeici pentru schimb.<\/strong><\/p>\n

– Omul a venit cu ma\u0219ina \u0219i le-a adus. Fiecare supermarket este dotat cu…<\/p>\n

– \u00cen copil\u0103rie, dac\u0103 ai g\u0103sit o sticl\u0103, \u0219tiai c\u0103 o po\u021bi returna u\u0219or. Ai 20 de copeici.<\/strong><\/p>\n

– Desigur. Dac\u0103 umblam prin \u021bar\u0103, vedeam ciulini purta\u021bi de v\u00eent. \u0218i acum v\u00eentul poart\u0103 pachete peste tot. Plasticul se g\u0103se\u0219te acum \u00een creierul oamenilor. Plasticul se g\u0103se\u0219te \u00een s\u00eengele oamenilor. Din nou, devenim pacien\u021bi \u0219i clien\u021bi ai medicinii moderne, care trebuie \u0219i ea schimbat\u0103. Este necesar un program cuprinz\u0103tor de modificare a habitatului. \u00cel avem. Cred c\u0103 \u00eel vom publica \u00een scurt timp. E foarte atractiv. \u021aara s\u0103 ofere oamenilor produse complet naturale, benefice oamenilor.<\/p>\n

– S\u0103 folosim un exemplu concret. Ca s\u0103 fie clar c\u0103 acestea nu-s doar vorbe. Agricultura Moldovei, odinioar\u0103 glorioas\u0103, este acum \u00een declin. Dvs. miza\u021bi pe ea. Vorbim despre agricultur\u0103 ecologic\u0103. \u00cen 2015, \u00eempreun\u0103 cu fermierul austriac Sepp Holzer, a\u021bi creat o gospod\u0103rie ecologic\u0103 unic\u0103, VioPark, bazat\u0103 pe proiectul lui. Poate cineva \u0219tie despre asta. Aceasta este ideea, de care po\u021bi fi m\u00eendru pe bun\u0103 dreptate. Vom vorbi despre motiv. Dar la \u00eenceput, despre idee. Cum s-a n\u0103scut ea? Din cele spuse \u00een ultimele 5 minute, se pare c\u0103 V\u0103 doare sufletul pentru c\u0103 \u021bara moare din cauza substan\u021belor cancerigene?<\/strong><\/p>\n

– \u00centreaga lume moare<\/p>\n

– O pute\u021bi face pentru \u021bara noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

– Eu am crescut la sat. M-am n\u0103scut \u0219i am crescut \u00eentr-o localitate foarte frumoas\u0103. \u00cen apropiere erau lacuri \u0219i p\u0103duri. Am alergat pe acolo descul\u021b. Aveam piciorul plat. Acum nu-l mai am, pentru c\u0103 am alergat descul\u021b. To\u021bi copiii ar trebui s\u0103 alerge descul\u021bi. P\u0103rin\u021bi, dac\u0103 copiii vo\u0219tri au piciorul plat, fug\u0103ri\u021bi-i descul\u021bi de cel pu\u021bin 2-3 ori pe zi, a\u0219a ca s\u0103 alerge prin denivel\u0103ri.<\/p>\n

Venit la ora\u0219, \u00eemi lipsea constant ceva. Pe m\u0103sur\u0103 ce deveneau disponibile mai multe informa\u021bii, am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u0219i cum consum\u0103m. Ne-am amintit ro\u0219iile aromate, castrave\u021bii, legumele, fructele. Comparativ cu ceea ce exist\u0103 ast\u0103zi. Am \u00eenceput s\u0103 c\u0103ut\u0103m modalit\u0103\u021bi, dar cum ne putem \u00eentoarce la asta? A ap\u0103rut ideea construirii a\u0219ez\u0103rilor ecologice. Avem aceast\u0103 idee. Ea are peste 20 de ani. Partenerii mei \u0219i adjunc\u021bii mei o percep bine. Preg\u0103tim astfel de proiecte. Este foarte dificil s\u0103 consolidezi suficient teren. Pentru a construi o astfel de a\u0219ezare, trebuie s\u0103 ai cel pu\u021bin 150 de hectare. Ne \u00eendrept\u0103m treptat spre asta. Dar pentru ca aceast\u0103 a\u0219ezare s\u0103 existe, pentru ca ea s\u0103 fie construit\u0103 rapid, sunt necesare plante, este nevoie de un ecosistem. Acest lucru necesit\u0103 designeri peisagi\u0219ti \u0219i capacitatea de a organiza rapid lucrurile. Iat\u0103 mo\u0219ia. Un hectar. Pe el exist\u0103 40 de ari de p\u0103dure \u0219i 15 ari de gr\u0103din\u0103<\/p>\n

– A\u021bi luat o carier\u0103. Terenul de acolo era nepotrivit pentru plantare.<\/strong><\/p>\n

– Nu se putea altfel. A\u0219adar, am g\u0103sit 130 de hectare laolalt\u0103. E doar sol r\u0103u. A fost greu s\u0103 g\u0103sesc altul. \u0218i am construit VioPark \u00een acest loc. \u00cen acela\u0219i timp, aveam nevoie de el pentru a produce materii prime pentru una dintre fabricile noastre. De aceea am creat acest proiect. L-am implicat \u0219i pe Sepp Holzer \u00een asta. El este o persoan\u0103 unic\u0103, care \u0219i-a creat propriul sistem agricol. Problema cheie a unui sistem ecologic \u00eenchis este c\u0103 trebuie s\u0103 existe un anumit procent de ap\u0103 \u00een teritoriu. Iazurile trebuie construite folosind tehnologia lui. Exclude polietilena de pe fund sau orice material de cauciuc. Exist\u0103 un sistem special de etan\u0219are la baz\u0103. \u0218i astfel, conform proiectului acestui minunat austriac \u0219i a arhitectului s\u0103u german, am construit VioPark.
\nVioPark cre\u0219te puie\u021bi pentru viitoarea a\u0219ezare ecologic\u0103. \u00cencerc\u0103m s\u0103 refacem popula\u021bia culturilor de legume pe care le cultivau str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri. Ne-am propus sarcina de a le face gustoase \u0219i de a avea un randament normal. De asemenea, preg\u0103tim acolo materii prime pentru industria cosmetic\u0103. Dar s-a dovedit c\u0103 proiectul \u00een sine este foarte interesant. Ne-am zis c\u0103, dup\u0103 un timp, va fi necesar s\u0103 le ar\u0103t\u0103m oamenilor \u0219i s\u0103 populariz\u0103m aceste idei. \u00centr-o mare m\u0103sur\u0103, acesta este un proiect social, pentru c\u0103 noi avem doar minusuri acolo. Ele vor exista mereu. Dar, ca factor prin care vom introduce oamenii \u00een aceste idei, cred c\u0103 acest lucru va fi important \u00een \u021bara noastr\u0103. De anul viitor, deja pl\u0103nuim s\u0103 organiz\u0103m excursii, s\u0103 ar\u0103t\u0103m, s\u0103 povestim, s\u0103 le ini\u021biem copiilor acest lucru, s\u0103 le insufl\u0103m \u00een\u021belegerea c\u0103 aceasta este calea pentru \u021bara noastr\u0103 \u0219i pentru umanitate \u00een ansamblu, astfel ca \u021bara s\u0103 poat\u0103 supravie\u021bui.<\/p>\n

– Este vorba despre cinci lacuri, care folosesc o tehnologie unic\u0103. Pentru oricine este interesat, informa\u021biile sunt disponibile pe internet, pe YouTube. Trebuie doar s\u0103 le vezi. Apropo, turismul nu este \u00eenc\u0103 dezvoltat \u00een zona respectiv\u0103. \u00cenc\u0103 nu a\u021bi deschis parcul pentru publicul larg. Dar exist\u0103 planuri. Exist\u0103 deja o secar\u0103 original\u0103, \u00eenalt\u0103 de doi metri \u0219i un gr\u00eeu \u00eenalt de 2,5 metri. Peste 35 de variet\u0103\u021bi de ierburi, arbu\u0219ti, pomi fructiferi. \u0218i asta nu e tot. Ce altceva este planificat? Crearea unei unit\u0103\u021bi de produc\u021bie pe teritoriul VioPark, unde vor fi produse uleiuri vegetale \u0219i extracte de plante. Pur \u0219i simplu \u00een\u021beleg ce investi\u021bie este aceasta. Apropo, azi cump\u0103ra\u021bi materii prime pentru produsele cosmetice? Unde?<\/strong><\/p>\n

– Noi colect\u0103m o mul\u021bime de materii prime \u00een VioPark. Le colect\u0103m acolo, le usc\u0103m acolo. Facem toate acestea manual. Exist\u0103 deja un echipament special pentru uscare. Care este diferen\u021ba dintre plantele tratate cu substan\u021be chimice, \u0219i plantele care nu au fost tratate cu substan\u021be chimice? Plantele neprocesate sunt de zeci de ori mai utile pentru oameni, comparativ cu cele procesate. De ce? Pentru c\u0103 dac\u0103 ai tratat-o \u200b\u200bcu o substan\u021b\u0103 chimic\u0103, ai protejat-o de insecte, dar \u00een acela\u0219i timp ai distrus cele mai importante substan\u021be care formeaz\u0103 imunitatea plantei. Dar tocmai aceste substan\u021be sunt cele mai benefice pentru oameni. Prin urmare, sistemul lui Holzer asigur\u0103 p\u0103strarea imunit\u0103\u021bii plantelor datorit\u0103 faptului, c\u0103 diferite specii de plante tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103 \u0219i \u00een apropiere. \u0218i asta este foarte interesant. Aceasta arat\u0103 de ce \u00een p\u0103dure plantele \u0219i florile \u00eenfloresc \u0219i iarba cre\u0219te \u0219i nicio creatur\u0103 nu le stric\u0103. Pentru c\u0103 totul cre\u0219te \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

– Pentru care pie\u021be cultiva\u021bi produse organice? Sau v\u0103 concentra\u021bi exclusiv pe pia\u021ba intern\u0103?<\/strong><\/p>\n

– Deocamdat\u0103, da. Dar cultiv\u0103m pu\u021bin \u00eenc\u0103. La noi copacii \u00eenc\u0103 mai cresc. \u00cenc\u0103 se formeaz\u0103 colectivul…<\/p>\n

– Reie\u0219ind din viziunea strategic\u0103, privi\u021bi cu ani \u00eenainte…<\/strong><\/p>\n

– Ne orient\u0103m doar la pia\u021ba intern\u0103. Cred c\u0103 pia\u021ba intern\u0103 va absorbi ceea ce producem \u0219i peste 10 ani. Dar \u0219i exporturi vom avea, pentru c\u0103 la noi vor veni oameni care vor dori s\u0103 guste, s\u0103 cumpere, s\u0103 ia cu ei, \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

– \u0218i centrul turistic, el cum va fi? \u00cen\u021beleg c\u0103 preconiza\u021bi \u0219i crearea unui muzeu?<\/strong><\/p>\n

– Da. Vom avea \u0219i un hotel. \u00cen plus, vor fi construite mai multe a\u0219ez\u0103ri ecologice de un hectar, unde oamenii vor locui \u00eentr-un sistem \u00eenchis, \u00eempreun\u0103 cu copiii lor, o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp.<\/p>\n

– Un proiect social. Presimt ce pre\u021buri vor fi acolo pentru turi\u0219ti.<\/strong><\/p>\n

– Nu cred. Vor fi sume nu foarte mari. Un proiect care exist\u0103 deja de mai bine de 10 ani \u0219i care va \u00eencepe s\u0103 aduc\u0103 bani peste al\u021bi 10 ani, este un proiect social.<\/p>\n

– Din punct e vedere al afacerilor, este un proiect mega-social.<\/strong><\/p>\n

– \u00cen afaceri, perioada de recuperare a investi\u021biei este de 5-7 ani, altfel nimeni nu \u00ee\u0219i va asuma nimic.<\/p>\n

– Pl\u0103nui\u021bi s\u0103 crea\u021bi o subdiviziune \u0219tiin\u021bific\u0103 a parcului. Cu cine ve\u021bi lucra? Pe ce se va concentra aceast\u0103 unitate de cercetare?<\/strong><\/p>\n

– Institu\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 se va concentra pe studierea propriet\u0103\u021bilor plantelor, pe studierea efectelor diferitelor plante naturale asupra pielii, asupra s\u00e2ngelui, asupra organismului uman. Vrem s\u0103 cercet\u0103m acest lucru \u0219i, poate, \u00een timp, dup\u0103 ce \u0219i conducerea noastr\u0103 va ajunge la aceast\u0103 concluzie, vom transfera statului rezultatele acestei cercet\u0103ri. \u0218ti\u021bi, la un moment dat conducerea Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 a creat ceva similar nu departe de Chi\u0219in\u0103u, \u00een raionul Ialoveni, la Bardar, cred. Exist\u0103 sec\u021bii ale universit\u0103\u021bii noastre unde se cultiv\u0103 plante. Au adus un om de \u0219tiin\u021b\u0103, un botanist, care cultiv\u0103 zeci de tipuri de plante medicinale, dar din p\u0103cate acestea nu-s folosite, pentru c\u0103 facem parte dina OMS. Aceasta este Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Politica farmaceutic\u0103 este modelat\u0103 de aceast\u0103 structur\u0103 global\u0103, care nu \u00eencurajeaz\u0103 deloc tratamentele naturiste pe baz\u0103 de plante.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103, nu \u0219tiu, a p\u0103strat Universitatea noastr\u0103 de Medicin\u0103 facultatea de farmaceutic\u0103, unde se studiaz\u0103 propriet\u0103\u021bile plantelor \u00een tratarea oamenilor? M\u0103 tem c\u0103 aceast\u0103 direc\u021bie se stinge treptat, cel mai probabil pentru c\u0103 nu corespunde tendin\u021belor globale. Vrem s\u0103 dezvolt\u0103m aceast\u0103 direc\u021bie.<\/p>\n

– Dar dac\u0103 nu corespunde \u0219i nu ave\u021bi, s\u0103 zicem, o leg\u0103tur\u0103 cu autorit\u0103\u021bile, cum po\u021bi s\u0103 o dezvol\u021bi, dac\u0103 nu exist\u0103 interes pentru ea? \u00cen interior, cu toat\u0103 presiunea extern\u0103, a\u0219a cum spune\u021bi.<\/strong><\/p>\n

– Dar exist\u0103 un interes imens din partea oamenilor, a mamelor, ta\u021bilor, care deja \u00een\u021beleg cu ce se hr\u0103nesc. Ei caut\u0103 hran\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, \u00een\u021beleg importan\u021ba ei pentru dezvoltarea unei persoane. Exist\u0103 o zical\u0103 care spune \u201esuntem ceea ce m\u00e2nc\u0103m\u201d \u0219i are o semnifica\u021bie profund\u0103. Ceea ce respir\u0103 copiii, \u00een ce atmosfer\u0103 tr\u0103iesc, creeaz\u0103 o cerere colosal\u0103 pentru acest lucru. Prin urmare, proiectul nostru social, desigur, se va transforma treptat \u00eentr-un proiect de afaceri cu un accent social, deoarece, dup\u0103 un timp, probabil vom avea ni\u0219te venituri din afaceri, care vor fi mai utile oamenilor din toate punctele de vedere. Prin urmare, desigur, pentru a oferi ceva unei persoane, trebuie s\u0103-i explici ce efect bun are asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sale. A\u0219adar, vom studia asta, \u0219i de ce nu… De ce nu…<\/p>\n

-Desigur, influen\u021bele externe afecteaz\u0103 realitatea din Republica Moldova, dar exist\u0103 \u0219i factori interni. Care dintre ei \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea economiei moldovene\u0219ti?<\/strong><\/p>\n

– Uite, \u00een primul r\u00eend, trebuie s\u0103 existe un program strategic, care s\u0103 ne arate nu multe cifre, c\u0103ci exist\u0103 programul de dezvoltare-2030 \u0219i mai departe. El con\u021bine o mul\u021bime de cifre… Ce este acum, ce a fost, ce va fi, etc. Un program care va desena imagini ale viitorului \u0219i va oferi pa\u0219i clari despre cum s\u0103 ob\u021binem aceste imagini. Avem nevoie de anume un astfel de program, care s\u0103 includ\u0103 un set de m\u0103suri pentru restaurarea mediului ambiant, un set de m\u0103suri pentru dezvoltarea industriei, deoarece IT-ul poate oferi locuri de munc\u0103 pentru 50-100 de mii de oameni. Trebuie s\u0103 cre\u0103m 700-800 de mii de locuri de munc\u0103, poate chiar un milion. Pentru a realiza acest lucru, trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m industria. Nu exist\u0103 alte op\u021biuni.<\/p>\n

Ce fel de industrie s\u0103 dezvolt\u0103m? Unu – ne trebuie un sistem de substitu\u021bie a importurilor. Doi \u2013<\/p>\n

trebuie s\u0103 dezvolte provincia \u0219i s\u0103 fie plasat\u0103 \u00een provincie. Trei – aceast\u0103 industrie nu trebuie s\u0103 d\u0103uneze mediului. Declar\u0103m acest lucru, definim lista de produse pe care ne propunem s\u0103 le producem aici, iar aceasta reprezint\u0103 aproximativ 50% din gama produselor aprobate de guvern. \u0218i spunem c\u0103, dac\u0103 investe\u0219ti \u00eentr-un centru raional, \u0219i avem, cred, o \u00eemp\u0103r\u021bire administrativ-teritorial\u0103 reu\u0219it\u0103 \u2013 un centru raional, \u00een jurul lui 20-30 de comune, situate destul de aproape de centrul raional \u2013 dac\u0103 creezi cel pu\u021bin 100 de locuri de munc\u0103, pl\u0103te\u0219ti salarii de cel pu\u021bin 700-1000 de euro pe lun\u0103, \u00een medie. Construind, achizi\u021bionezi cel pu\u021bin jum\u0103tate din materialele de construc\u021bie moldovene\u0219ti. \u0218i \u00een acest caz e\u0219ti scutit de impozitul pe venit timp de 7-10 ani. Dup\u0103 7-10 ani, statul \u00ee\u021bi va rambursa integral investi\u021bia. Forma de returnare este o alt\u0103 problem\u0103. Cred c\u0103 este foarte interesant. De unde va lua statul banii? \u00cen 5-7 ani statul va primi to\u021bi ace\u0219ti bani, care vor trebui restitui\u021bi sub form\u0103 de impozit pe salarii, sub form\u0103 de pl\u0103\u021bi sociale, pensii \u0219i altele. Dar vom avea industrie \u00een provincii, vom avea producere, vom avea oameni angaja\u021bi. Este foarte important s\u0103 se creeze un program pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea localit\u0103\u021bilor rurale. Acest lucru este real, deoarece pentru a construi drumuri, trotuare, pentru a instala ap\u0103 \u0219i canalizare, exist\u0103 suficiente materiale locale.<\/p>\n

– Cum crede\u021bi, de ce dezvoltarea \u00eencetine\u0219te? Secolul XXI, anul 25, a trecut un sfert de secol, dar canalizare nu avem peste tot. \u00centr-o Moldov\u0103 a\u0219a de mic\u0103 exist\u0103 problema apei.<\/strong><\/p>\n

– Pentru c\u0103 practic toate guvernele pe care le-am avut nu au avut oameni care s\u0103 posede cuno\u0219tin\u021bele necesare pentru a concepe \u0219i implementa astfel de programe. Dar am avut \u00eentotdeauna consilieri prin preajm\u0103, fie de st\u00eenga, fie de dreapta, fie din Vest, fie din Est, care ne d\u0103deau instruc\u021biuni ce s\u0103 facem, dar, \u00een acela\u0219i timp, nivelul acestor consilieri era chiar mai redus ca al celor pe care \u00eei consiliau. Cred c\u0103 aici e problema.<\/p>\n

Mai e ceva interesant. La noi, to\u021bi cei ajun\u0219i la putere cred c\u0103 \u0219tiu totul. Dac\u0103 o persoan\u0103 ajunge la putere, se a\u0219az\u0103 la mas\u0103, cineva vine la ea \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103-i propun\u0103 ceva, ea apriori zice: \u201eEi, ce-mi po\u021bi tu oferi? Eu \u0219tiu totul\u201d. De aceea de mai mul\u021bi ani eu nu mai particip la \u00eentrevederile businessului cu conducerea, este inutil. Nu are rost! Exist\u0103 un singur format corect, care a fost folosit la o anumit\u0103 etap\u0103 de c\u0103tre comuni\u0219ti. Acesta este Consiliul Economic, f\u0103r\u0103 avizul c\u0103ruia nu se luau decizii. Dar v-am ar\u0103tat pe acel exemplu, c\u0103 acest principiu a fost pierdut. Prin urmare, problema dialogului dintre mediul de afaceri \u0219i guvern este foarte important\u0103. Este foarte important s\u0103 \u00een\u021belegem, c\u0103 nimeni nu \u0219tie mai bine ca noi ce-i de f\u0103cut. \u0218i dac\u0103 revenim la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103, este foarte important sistemul de finan\u021bare a afacerilor. Noi nu l-am format \u00eenc\u0103. Cum putem vorbi despre dezvoltarea afacerilor?<\/p>\n

– Nu l-am format timp de 30 de ani?<\/strong><\/p>\n

– Absolut, nu avem un sistem de finan\u021bare a dezvolt\u0103rii afacerilor \u0219i familiilor. Avem mai multe b\u0103nci. Dar a r\u0103mas doar una cu ac\u021bionari moldoveni. Aceasta este FinComBank. Toate celelalte au fost cump\u0103rate de str\u0103ini la un pre\u021b de nimic.<\/p>\n

– Ce pericol prezint\u0103 asta pentru noi? Spune\u021bi-ne, V\u0103 rog.<\/strong><\/p>\n

– Voi continua pu\u021bin, dup\u0103 care vom reveni la asta. Noi nu avem o pia\u021b\u0103 de valori mobiliare. \u00cen lume, fondurile pentru dezvoltare vin, \u00een principal, de pe pia\u021ba valorilor mobiliare. Noi avem doar b\u0103nci, care-s destul de scumpe. \u0218i sistemul nostru financiar nu ne permite s\u0103 primim lei pentru dezvoltare. Deoarece leul este mult mai scump ca moneda str\u0103in\u0103. Dar \u00een \u021bar\u0103 este imposibil s\u0103 cumperi ceva cu moned\u0103 str\u0103in\u0103. Sistemul este conceput a\u0219a, ca s\u0103 \u00eencurajeze importurile. Dac\u0103 vrei s\u0103 cumperi echipamente, materiale de construc\u021bii etc., iei un credit \u00een valut\u0103 stabil\u0103, cumperi acolo \u0219i aduci \u00eencoace. Iar dac\u0103 marfa exist\u0103 pe pia\u021ba intern\u0103, trebuie s\u0103 ei un credit \u00een lei. El este de dou\u0103 ori mai scump. Nu este foarte interesant, dac\u0103 leul e stabil. Noi nu avem un sistem de finan\u021bare de risc. Nu avem capital istoric. A\u0219a c\u0103 afirma\u021bia c\u0103 noi avem propriul sistem financiar, c\u0103 avem b\u0103nci \u0219i a\u0219a mai departe, m\u0103 face s\u0103 z\u00eembesc u\u0219or…<\/p>\n

– Dac\u0103 sistemul financiar bancar este o himer\u0103, nu mai \u0219tiu la ce putem spera.<\/strong><\/p>\n

– Sarcina noastr\u0103… Exist\u0103 un a\u0219a indicator \u2013 nivelul de monetizare a economiei. Acesta este cantitatea leilor, raportul dintre moneda na\u021bional\u0103 emis\u0103 \u0219i PIB. La noi este unul dintre cele mai sc\u0103zute din lume. Noi nu avem bani \u00een economie. Cum putem s\u0103 o dezvolt\u0103m, dac\u0103 nu avem bani pentru a implementa proiecte economice mari? Dar, \u00een acela\u0219i timp, toat\u0103 lumea ne spune c\u0103 trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m afacerile mici, mijlocii \u0219i de alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n

– V-am \u00eentrebat despre factorii interni care influen\u021beaz\u0103 cre\u0219terea economic\u0103, o cre\u0219tere modest\u0103, potrivit oficialilor guvernamentali, de 0,1%. Care-s factorii interni, cei mai importan\u021bi, ce influen\u021beaz\u0103 \u0219i vor continua s\u0103 influen\u021beze situa\u021bia?<\/strong><\/p>\n

– Factorul-cheie. Noi nu avem acces normal la finan\u021bare pentru a dezvolta familiile \u0219i businessul, deoarece nu avem \u00eenc\u0103 o pia\u021b\u0103 de valori mobiliare, nu avem suficient capital istoric, ele nu exist\u0103, de fapt. Pentru asta, trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m altfel finan\u021barea bancar\u0103. Este imperativ s\u0103 emitem mai mul\u021bi lei. Banca Na\u021bional\u0103 trebuie pus\u0103 \u00een slujba dezvolt\u0103rii economice, dar ea a fost pus\u0103 \u00een slujba Dumnezeu \u0219tie a cui. Ea este responsabil\u0103 de pre\u021buri. Ea nu poate r\u0103spunde de pre\u021buri. Cum poate ea r\u0103spunde de pre\u021buri? Doar raportul dintre cererea \u0219i oferta intern\u0103 poate determina pre\u021burile. \u0218i pentru aceasta trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m produc\u021bia intern\u0103. Pentru a dezvolta produc\u021bia intern\u0103, este necesar\u0103 o moned\u0103 local\u0103, care s\u0103 nu coste mai mult de 4%, care s\u0103 poat\u0103 fi luat\u0103 pe 10 ani, cu o \u201evacan\u021b\u0103\u201d de 3 ani pentru rambursarea \u00eemprumutului, \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

– Producerea intern\u0103. Pe ce se poate concentra Moldova?<\/strong><\/p>\n

– Pe foarte multe. Pe tot ce vrei. Crea\u021bi stimuli atractivi pentru investitori, \u0219i ei vor veni \u00eencoace.<\/p>\n

– Cum s\u0103 vin\u0103? – zic reprezentan\u021bii puterii. – R\u0103zboi, nu exist\u0103 claritate…<\/strong><\/p>\n

– Dac\u0103 noi construim o strategie, trebuie s\u0103 o construim pentru decenii \u00eenainte.<\/p>\n

– S\u0103 \u021binem cont de toate riscurile.<\/strong><\/p>\n

– Dac\u0103 o construim pentru un deceniu \u00eenainte, vom construi aceast\u0103 strategie \u00een decurs de un an sau doi. \u00cen acest timp, r\u0103zboiul se va \u00eencheia. Desigur, trebuie s\u0103 pornim de la premisa c\u0103 el nu va exista. Dar vreau s\u0103 spun c\u0103 unele state, de\u0219i sun\u0103 cinic, au profitat de acest r\u0103zboi \u0219i s-au dezvoltat foarte mult. Acum ni\u0219te ani, ratele noastre de cre\u0219tere erau mai mari ca \u00een \u200b\u200bArmenia. Ast\u0103zi, \u00een Armenia exist\u0103 o cre\u0219tere de 7%. Georgia – la fel. \u021a\u0103rile din Asia Central\u0103… De ce? Datorit\u0103 faptului, c\u0103 mul\u021bi diziden\u021bi din Rusia au fugit \u00eencolo. Practic, fosta Uniune Sovietic\u0103. Mentalitatea este similar\u0103, limba rus\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103. Iat\u0103 de ce. Iar noi doar ne \u00eenchidem. Nu avem nicio leg\u0103tur\u0103 aerian\u0103 cu Rusia. Traficul auto este foarte complicat. Avem sute de mii de compatrio\u021bi acolo. Ei ajung foarte dificil.<\/p>\n

– Cum poate fi ren\u0103scut\u0103 calea ferat\u0103? Care ar putea fi baza pentru rena\u0219terea ei? Cu implicarea tuturor centrelor noastre logistice.<\/strong><\/p>\n

– Acum sarcina noastr\u0103, din punctul meu de vedere, este pur \u0219i simplu s\u0103 p\u0103str\u0103m calea ferat\u0103. Alt\u0103 dat\u0103 aceast\u0103 \u00eentreprindere de stat era extrem de profitabil\u0103. Situa\u021bia actual\u0103 este de a\u0219a natur\u0103, c\u0103 transportul de m\u0103rfuri \u0219i cel de pasageri este \u00een sc\u0103dere. Deci, trebuie recunoscut\u0103 ca fiind planificat neprofitabil\u0103. Trebuie subven\u021bionat\u0103. Pentru c\u0103 este foarte u\u0219or s\u0103 distrugi. \u00cencearc\u0103 s\u0103 restaurezi.<\/p>\n

– \u00cen plus, s\u0103 nu uit\u0103m de speciali\u0219ti. Este vorba despre speciali\u0219ti de profil \u00eengust.<\/strong><\/p>\n

– Speciali\u0219ti foarte serio\u0219i, care \u00ee\u0219i vor g\u0103si de lucru \u00eentotdeauna \u0219i oriunde. Calea ferat\u0103 trebuie recunoscut\u0103 ca o \u00eentreprindere planificat generatoare de pierderi. Trebuie subven\u021bionat\u0103. Cred c\u0103 vor fi necesare 400-500 de milioane de lei pe an. Cu bugetul pe care \u00eel avem. Dar dac\u0103 vorbim despre economie, trebuie s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 elimin\u0103m politica din problemele care \u021bin de economie. Uite, ca s\u0103 \u00eencerci s\u0103 iei un credit pentru locuin\u021b\u0103, \u00een cel mai bun caz vei avea 10% pe an. Aceasta este o robie pe via\u021b\u0103. \u00cen Rusia 20%. Eu nu-i \u00een\u021beleg deloc.<\/p>\n

– \u0218i pre\u021burile imobilelor noastre au luat-o razna. Mult va continua asta? Ce plafon vom atinge? Cum vine asta, \u00een raport cu nivelul de trai din \u021bar\u0103?<\/strong><\/p>\n

– \u00cen perioada sovietic\u0103, am fost directorul unei organiza\u021bii de proiectare. \u0218i m\u0103 uitam la scriitorii \u0219i poe\u021bii care au ajuns la putere atunci. Juri\u0219ti, poate. Ei nu \u00een\u021belegeau nimic \u00een economie. S-au uitat la un institutul de proiectare, la al doilea, la al treilea. Ce cl\u0103diri mari \u0219i frumoase ocup\u0103 ele. De ce e nevoie de ele? Le-au distrus \u00een 4-5 ani. Mul\u021bi proiectan\u021bi nu \u0219tiau ce s\u0103 fac\u0103. Iar persoana care proiecteaz\u0103 construc\u021bia este un specialist foarte \u00eengust. Exist\u0103 pu\u021bini astfel de speciali\u0219ti. Dar, \u00een acela\u0219i timp, experien\u021ba este cel mai important factor pentru un proiect de calitate. Ast\u0103zi, practic nu mai are cine proiecta obiecte serioase<\/p>\n

\u0218i ce avem? Construc\u021bia la noi \u00eencetine\u0219te din mai multe motive. La urma urmei, cererea de locuin\u021be este mare. Dar nu se construiesc suficiente locuin\u021be. Aceasta este una dintre cauzele principale ale pre\u021burilor \u00eenalte. Doi – costul materialelor de construc\u021bie a crescut \u00een \u00eentreaga lume. Dar acesta nu este factorul principal. Principalul factor este birocra\u021bia mare la alocarea terenurilor. Este foarte dificil s\u0103 \u00eentocme\u0219ti toat\u0103 documenta\u021bia de proiectare necesar\u0103 pentru a \u00eencepe construc\u021bia.<\/p>\n

Voi da un exemplu. Prim\u0103ria Chi\u0219in\u0103u \u00eencearc\u0103 de mai mul\u021bi ani s\u0103 elaboreze Planul Urbanistic Zonal pentru un teren de 600 de hectare de la Sculeanca: m\u0103rginit de \u0218oseaua Balcani, str\u0103zile Petricani, Mihail Viteazul \u0219i Calea Ie\u0219ilor. Odat\u0103 ce acest plan zonal va fi aprobat, se vor deschide oportunit\u0103\u021bi pentru construirea a peste 400.000 de metri p\u0103tra\u021bi de locuin\u021be. A \u00eenceput acest proiect cu un singur institut de proiectare, care era capabil s\u0103 fac\u0103 asta \u2013 \u201eChi\u0219in\u0103uproiect\u201d. \u0218i pe el au \u00eencercat s\u0103-l distrug\u0103. Slav\u0103 Domnului, primarul a \u00een\u021beles asta.<\/p>\n

– S\u0103 mai a\u0219tept\u0103m cu planul general<\/strong><\/p>\n

– \u0218i l-a p\u0103strat. Cum numai actuala conducere a \u021b\u0103rii a aflat despre acest proiect, imediat a adoptat o lege conform c\u0103reia toate planurile generale trebuie coordonate cu Ministerul Dezvolt\u0103rii Regionale. Dar nu a stabilit reglement\u0103ri pentru aceast\u0103 coordonare. Dac\u0103 a\u021bi stabilit o nou\u0103 procedur\u0103, atunci stabili\u021bi, c\u0103 de la primirea materialului, se acord\u0103 o lun\u0103 pentru coordonare. Da la noi coordonarea dureaz\u0103 mai bine de un an. Dar dac\u0103 proiectul va fi coordonat, atunci, \u00een conformitate cu acest document, va fi posibil\u0103 construirea a sute de mii de metri p\u0103tra\u021bi de locuin\u021be, ceea ce va extinde oferta de spa\u021bii reziden\u021biale \u0219i va reduce pre\u021burile, precum \u0219i va oferi locuri de munc\u0103 pentru mii de constructori.<\/p>\n

V\u0103 pute\u021bi imagina ce impuls reprezint\u0103 acest lucru pentru dezvoltarea economic\u0103 la aceast\u0103 etap\u0103? Nu avem \u00eenc\u0103 un program de dezvoltare a provinciei. Dar s\u0103 fie m\u0103car a\u0219a. Ucrainenii vor s\u0103 cumpere. Am prieteni, care au decis s\u0103 se mute din casele lor de var\u0103. Le-au comercializat cu bani frumo\u0219i. Dar nu au putut s\u0103-\u0219i cumpere un apartament. Ei voiau s\u0103 cumpere un penthouse de 120-150 de metri p\u0103tra\u021bi. \u0218i spun c\u0103 e imposibil s\u0103 cumpere. Ucrainenii au cump\u0103rat totul. Exist\u0103 cerere. \u0218i, prin urmare, sarcina statului \u0219i a autorit\u0103\u021bilor locale este s\u0103 creeze condi\u021biile necesare pentru ca aceast\u0103 cerere s\u0103 poat\u0103 fi satisf\u0103cut\u0103. \u0218i asta e tot economie. Iar construc\u021biile – o parte important\u0103 a economiei.<\/p>\n

– Una dintre verigile acestui lan\u021b, pe care tocmai l-a\u021bi numit, este portul Giurgiule\u0219ti. Nu se poate s\u0103 nu vorbim despre el. Singura noastr\u0103 ie\u0219ire la mare. A\u0219a de greu a fost s\u0103-l construim. A durat ani de zile \u2013 2005-2009. Ast\u0103zi este scos la licita\u021bie. Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare \u00eel vinde. Guvernul rom\u00e2n a\u0219teapt\u0103, probabil, oportunitatea de a-l cump\u0103ra.<\/strong><\/p>\n

– M-am pronun\u021bat deja pe aceast\u0103 tem\u0103 \u00een pres\u0103. Cred c\u0103 situa\u021bia cu acest port este unul dintre indicatorii, care arat\u0103 pentru cine lucreaz\u0103 conducerea \u021b\u0103rii (pentru Moldova sau pentru actori externi). Acesta este unul dintre cei mai importan\u021bi indicatori. A fost o mare gre\u0219eal\u0103 s\u0103 d\u0103m portul B\u0103ncii Europene pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare pentru a achita datoriile. Cu rezerve de 5,0 miliarde de dolari\u2026<\/p>\n

– Ini\u021bial, da.<\/strong><\/p>\n

– Pentru c\u0103 investitorul a luat un \u00eemprumut cu garan\u021bii de stat. \u00cemprumutul a fost contractat de la una dintre b\u0103ncile elve\u021biene, iar apoi drepturile de a-l revendica au fost cumva transferate c\u0103tre BERD, care a finan\u021bat ini\u021bial proiectul \u0219i era ac\u021bionarul lui minoritar. Au fost lucruri legate de furtul de active de c\u0103tre managerul olandez. Exist\u0103 un dosar penal deschis pe aceast\u0103 tem\u0103. Dar datoria era garantat\u0103. \u0218i statul trebuia s\u0103 o onoreze. Guvernul nostru a renun\u021bat pur \u0219i simplu la port, pentru a achita aceast\u0103 datorie. Dar pe atunci aveam rezerve de 5 miliarde de dolari, acum avem mai multe. Adopt\u0103 o lege special\u0103, scoate de acolo 30 de milioane de euro \u0219i d\u0103-le B\u0103ncii Europene pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare. C\u0103 doar e singura ie\u0219ire la mare. Nu, l-am dat. Mai departe. S\u0103 vedem ce va face Banca European\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. L-a\u021bi dat, pune\u021bi condi\u021bia s\u0103 fie format un conglomerat de companii din Republica Moldova. Ce e a\u0219a dificil \u00een gestionarea acestui port? Avem deja oamenii no\u0219tri acolo, care se ocup\u0103 de asta. Ei cunosc totul. E nevoie de un investitor cu experien\u021b\u0103, etc.? B\u0103ie\u021bi, nu-i asculta\u021bi pe to\u021bi ace\u0219ti oameni.<\/p>\n

– \u00centreprinderile strategice. Portul, aeroportul, calea ferat\u0103. \u00cen opinia mea, acestea sunt ni\u0219te teste de turnesol.<\/strong><\/p>\n

– Vreau s\u0103 spun, c\u0103 eu am multe \u00eentreb\u0103ri fa\u021b\u0103 de cum este guvernat\u0103 \u021bara ast\u0103zi. Dar pentru c\u0103 au recuperat aeroportul, \u00eemi scot p\u0103l\u0103ria \u00een fa\u021ba lor. Bine au f\u0103cut! Bravo, au recuperat aeroportul. Asta e foarte bine! Cred c\u0103 acest lucru poate fi trecut \u00een activul PAS. Altceva e c\u0103 nu trebuie s\u0103 mai fie dat cuiva. Trebuie dezvoltat. Aeroportul statului aduce bani. Da, poate c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103. Scaune au fost puse \u00een cafenea. Alt fel de acadele au cump\u0103rat, \u0219i a\u0219a mai departe. Toate acestea se vor lini\u0219ti \u00een timp.<\/p>\n

– Duty-free-ul a murit. Ce pre\u021buri exist\u0103 acolo.<\/strong><\/p>\n

– Duty-free-ul a murit. \u00cen schimb, au ap\u0103rut mai multe produse locale acolo. \u00cemi cer scuze dac\u0103 fac vreun fel de publicitate, dar Viorica nu a putut intra \u00een duty-free. Dup\u0103 ce s-a schimbat conducerea aeroportului, produsul nostru este acolo. Omul zboar\u0103, are nevoie s\u0103 cumpere ceva. De ce s\u0103 nu cumpere ceva al nostru?<\/p>\n

– Vasili Afanaievici \u0219tie s\u0103 dialogheze. Asta-i tot.<\/strong><\/p>\n

– Nu, nu reu\u0219eam cu duty-free-ul. A\u0219a c\u0103 slav\u0103 Domnului c\u0103 aeroportul a fost luat. Nu-l mai da\u021bi! M\u0103 adresez conducerii PAS. Nu-l da\u021bi sub nicio form\u0103! Aduce\u021bi \u00eenapoi portul Giurgiulesti. Face\u021bi din asta o \u00eentreprindere de stat. Ave\u021bi toate oportunit\u0103\u021bile necesare pentru asta. Explica\u021bi-le sponsorilor occidentali, care vor s\u0103 ne lase f\u0103r\u0103 ultimii pantaloni. \u0218i p\u0103stra\u021bi acest port pentru \u021bar\u0103.<\/p>\n

– Exist\u0103 multe \u00eentreprinderi cu poten\u021bial de export \u00een Moldova? Ce sprijin au din partea autorit\u0103\u021bilor? Cum ar trebui s\u0103 fie acesta?<\/strong><\/p>\n

– De ce sus\u021binem dezvoltarea substituirii importurilor? Pentru c\u0103 doar pe pia\u021ba intern\u0103 se pot dezvolta \u00eentreprinderile cu poten\u021bial de export. Cu excep\u021bia cazului, \u00een care este o investi\u021bie special\u0103 a unor investitori str\u0103ini. Vorbim despre asta de 30 de ani. Dar nu exist\u0103 astfel de investitori, de fapt. Avem doar unul-doi, \u00een zone. De ce? Pentru c\u0103 avem o pia\u021b\u0103 mic\u0103. Care nu este deloc garantat\u0103. Nici spre Est, nici spre Vest. \u00cenc\u0103 nu facem parte din comunitatea european\u0103. P\u0103r\u0103sim activ CSI. Rupem aceste leg\u0103turi. Prin urmare, este clar c\u0103 marii investitori str\u0103ini, care s\u0103 construiasc\u0103 fabrici de automobile \u0219i alte lucruri aici, nu vor veni la noi \u00een viitorul apropiat. Care este solu\u021bia? S\u0103 dezvolt\u0103m propriul business. Cum? Stimularea substituirii importurilor. \u00cencurajarea atragerii de \u00eentreprinderi str\u0103ine de dimensiuni medii, nu a celor globale, care s\u0103 se implice \u00een producerea de bunuri de consum. \u0218i \u00eentreprinderile de pe pia\u021ba intern\u0103 se pot transforma \u00een \u00eentreprinderi cu poten\u021bial de export. Un exemplu. \u00centreprinderea noastr\u0103 de lactate. Prietenul meu, Volodea Jardan. Am vorbit deja despre el. JLC este deja o corpora\u021bie transna\u021bional\u0103, care de\u021bine un anumit num\u0103r de fabrici de lactate \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

– Da, Dumnezeu s\u0103 ne ajute s\u0103 avem mai multe produse naturale.<\/strong><\/p>\n

– Apropo, el lucreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. De mai mul\u021bi ani, la B\u0103l\u021bi se produce doar \u00eenghe\u021bat\u0103 pe baz\u0103 de lapte. Am savurat-o. Este delicioas\u0103.<\/p>\n

– Nu-mi amintesc c\u00e2nd am gustat ultima dat\u0103 cvas adev\u0103rat sau \u00eenghe\u021bat\u0103 adev\u0103rat\u0103. Salam, la fel, vom vorbi \u00een continuare…<\/strong><\/p>\n

– Ieri am cump\u0103rat kombucha. Este o \u00eentreprindere pe Eminescu. \u0218tii ce este kombucha? Nu este cvas, dar este cultivat\u0103 pe ciuperci de ceai.<\/p>\n

-Din nou revenim la vremurile sovietice. Pe atunci, aceast\u0103 ciuperc\u0103 era cultivat\u0103 \u00een borcane de trei litri. Consumam \u0219i eram s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/strong><\/p>\n

– Acum exist\u0103 companii, care produc a\u0219a ceva.<\/p>\n

– V\u0103 \u00eenchipui\u021bi, fac afaceri cu asta.<\/strong><\/p>\n

– La noi exist\u0103 industria covoarelor, care trebuie ajutat\u0103 acum.<\/p>\n

– Industria covoarelor are mari probleme, cred.<\/strong><\/p>\n

– Cu un poten\u021bial de export mare. Dar are nevoie de ajutor. Producem motoare hidraulice \u0219i ma\u0219ini de recoltat struguri. Nu ar strica s\u0103 fim ajuta\u021bi. Avem o industrie cosmetic\u0103 interesant\u0103. Producem sticl\u0103. Avem multe lucruri cu poten\u021bial de export. Nici nu vorbesc despre vinuri, coniacuri \u0219i altele de acest fel. Avem poten\u021bial de export, dar acesta poate fi sporit prin dezvoltarea pie\u021bei interne. Pia\u021ba intern\u0103 trebuie \u00eenc\u0103 dezvoltat\u0103, \u0219i limitat\u0103 strict contrabanda, limitat\u0103 legalizarea ei. Unii politicieni s-au v\u0103ietat la interzicerea comercializ\u0103rii bunurilor ambalate \u00een baz\u0103 de patent\u0103. Nu exist\u0103 a\u0219a ceva nic\u0103ieri \u00een lume. Asta ar fi trebuit interzis de mult. Vinzi cu patent\u0103, f\u0103r\u0103 un document. Ce-i asta? Este ori contraband\u0103, semi-contraband\u0103, ori produs contraf\u0103cut. Acest lucru trebuie interzis f\u0103r\u0103 echivoc. \u00cen general, sistemul trebuie s\u0103 func\u021bioneze \u00een a\u0219a fel, ca s\u0103 exclud\u0103 legalizarea tuturor m\u0103rfurilor ilegale din comer\u021b.<\/p>\n

– S\u0103 lup\u021bi cu afacerile \u0219i economia tenebr\u0103?<\/strong><\/p>\n

– E simplu. Dorin\u021b\u0103 de ar fi.<\/p>\n

– E simplu?<\/strong><\/p>\n

– Dac\u0103 conducerea nu face parte din ea, e simplu<\/p>\n

– O concretizare perfect\u0103. Vasili Afanasievici, mai am o \u00eentrebare. \u00cen emisiunea precedent\u0103 am vorbit despre aceea c\u0103 pute\u021bi sprijini autorit\u0103\u021bile \u00een dialogul lor cu mediul de afaceri. A\u021bi \u00eendemnat guvernul s\u0103 se ocupe de economie, subliniind \u00een acela\u0219i timp c\u0103 mediul de afaceri este gata s\u0103-l ajute. Exist\u0103 un dialog ast\u0103zi?<\/strong><\/p>\n

– Lips\u0103 total\u0103 de dialog. Dar a\u0219a a fost dintotdeauna. Autorit\u0103\u021bile noastre duc lips\u0103 de originalitate. Chiar \u0219i \u00een cei mai frumo\u0219i ani ai regimului comunist, \u0219i ei au fost cei mai buni…<\/p>\n

– Voi interveni. Dac\u0103 guvernul de ast\u0103zi este acuzat de incompeten\u021b\u0103 \u0219i ne-\u00een\u021belegerea unor lucruri fundamentale, atunci ce a fost pe timpul comuni\u0219tilor, de nu exista un dialog cu guvernul? Ce era pe timpul democra\u021bilor?<\/strong><\/p>\n

– Atunci a existat un lider care se auto-\u00eentitula comunist, dar \u00een esen\u021b\u0103 nu era nici m\u0103car socialist. Cel mai probabil, era un conservator de dreapta. Vorbesc despre Vladimir Voronin. El exist\u0103, slav\u0103 Domnului. \u00cei doresc via\u021b\u0103 lung\u0103. Dar el a venit cu preg\u0103tirea sovietic\u0103, de partid. Aceasta este dezvoltarea produc\u021biei, aceasta este solu\u021bia problemelor sociale, acestea sunt pensiile, acestea sunt \u0219colile.<\/p>\n

– Da ce reforme liberale au fost \u00een economie? A\u021bi uitat de „Ghilotina”?<\/strong><\/p>\n

– Desigur, \u0219i „Ghilotina”, \u0219i cota zero…<\/p>\n

– ” Ghilotina 1″, ” Ghilotina 2″. Pe atunci erau numi\u021bi liberali \u00een ambalaj comunist.<\/strong><\/p>\n

– Adic\u0103, liderul \u00een\u021belegea ceva \u00een economie. Dup\u0103 aceea, din p\u0103cate, exist\u0103 pu\u021bin\u0103 \u00een\u021belegere. Dar exist\u0103 consultan\u021bi occidentali semi-analfabe\u021bi, care ne spun cum s\u0103 tr\u0103im, \u0219i-s asculta\u021bi.<\/p>\n

– De ce pe Dvs. nu V\u0103 ascult\u0103? Ave\u021bi peste 2000 de angaja\u021bi. Aceasta este \u00eentreprinderea care, apropo, supravie\u021buie\u0219te sub orice guvern. Nu numai c\u0103 tr\u0103ie\u0219te, dar se \u0219i dezvolt\u0103. Nu pot s\u0103 nu \u00eentreb, care este secretul, Vasili Afanasievici?<\/strong><\/p>\n

– Cred c\u0103 facem lucruri utile pentru toate autorit\u0103\u021bile. Noi suntem cei mai mari contribuabili. Le oferim oamenilor locuri de munc\u0103. Suntem oameni utili autorit\u0103\u021bilor. Ne dau chiar \u0219i premii.<\/p>\n

– Da, a\u021bi dat o recep\u021bie<\/strong><\/p>\n

– \u0218i Maia Sandu ne-a acordat un premiu pentru ajutorul acordat \u00een organizarea summit -ului liderilor europeni. Suntem loiali oric\u0103rei puteri. Critic\u0103m, dar este \u00een interesul nostru ca lucrurile s\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u00een urm\u0103torii 4 ani. Este \u00een interesul nostru obiectiv ca \u021bara s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai bun\u0103. Dar exist\u0103 lucruri care nu pot fi iertate. Aceasta este tr\u0103darea.<\/p>\n

Tr\u0103darea \u021b\u0103rii, tr\u0103darea poporului t\u0103u. \u00cen ultimii 15 ani, elemente ale acest fel au putut fi observate la mul\u021bi dintre ei. Cred c\u0103 oamenii nu prea \u00een\u021beleg ce fac. \u00cen niciun caz statul nu trebuie subminat. \u00cen niciun caz nu trebuie s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 rezolv\u0103m problemele geopolitice f\u0103r\u0103 a rezolva problema reintegr\u0103rii. Am vorbit deja despre asta. O \u021bar\u0103, care renun\u021b\u0103 de bun\u0103voie la o parte din ea, nu are viitor. O \u021bar\u0103 care nici m\u0103car nu declar\u0103 oficial acest lucru, dar totu\u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, nu are viitor. Prin urmare, dac\u0103 conducerea nu \u00ee\u0219i stabile\u0219te aceast\u0103 sarcin\u0103, ea tr\u0103deaz\u0103 \u021bara, tr\u0103deaz\u0103 poporul, \u0219i a\u0219a mai departe. Cred c\u0103 actuala conducere trebuie s\u0103 demonstreze c\u0103 nu-\u0219i tr\u0103deaz\u0103 \u021bara.<\/p>\n

– Moldova \u0219i pia\u021ba Uniunii Europene. Moldova este candidat\u0103 la aderare, cu toate oportunit\u0103\u021bile \u0219i perspectivele care decurg de aici. Din experien\u021b\u0103, ce transformare vede\u021bi? Ca om de afaceri, cum evalua\u021bi rela\u021biile comerciale bilaterale? Echilibru, accesibilitate la pia\u021ba european\u0103, deschidere pentru pia\u021ba moldoveneasc\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe?<\/strong><\/p>\n

– Desigur, pia\u021ba european\u0103 este accesibil\u0103. Poftim, mergi, vinde, f\u0103 ce vrei. Dar noi producem \u00een principal alimente sau bunuri de larg consum. Pentru a le vinde, sunt necesare investi\u021bii \u00een comercializare, comparabile cu investi\u021biile \u00een producere. Unu – trebuie s\u0103 creezi un brand. Este vorba de o sum\u0103 uria\u0219\u0103 de bani, investi\u021bii etc. Doi – trebuie s\u0103 creezi o baz\u0103 pe pia\u021b\u0103. Depozite, un birou, angaja\u021bi, care trebuie educa\u021bi, ceea ce e cost\u0103 mult. Cei care pot vinde sunt cei mai scumpi oameni.<\/p>\n

Mai departe, specificul sistemului de comercializare din Occident, practic este repetat aici – re\u021belele. \u00cencearc\u0103 s\u0103 ajungi \u00een aceste re\u021bele. Pentru asta, trebuie s\u0103 angajezi comercian\u021bi \u0219i o gr\u0103mad\u0103 de alte persoane. \u0218i s\u0103 cheltui sume uria\u0219e de bani pentru a-\u021bi sus\u021bine v\u00e2nz\u0103rile. Urmeaz\u0103 comer\u021bul online. Trebuie s\u0103 investe\u0219ti sume uria\u0219e \u00een comer\u021bul online. Dac\u0103 vorbim despre formatul de magazin de marc\u0103, trebuie s\u0103 investe\u0219ti sume uria\u0219e \u00een aceste magazin. \u00cen centre comerciale, \u00een pre\u021buri de \u00eenchiriere \u201es\u0103lbatice\u201d, \u0219i a\u0219a mai departe. A\u0219a c\u0103 po\u021bi lucra pe pia\u021ba european\u0103. \u0218i po\u021bi avea succes pe pia\u021ba european\u0103. Dar trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem, c\u0103 intr\u0103m cu to\u021bii \u00eentr-o afacere foarte competitiv\u0103, care acolo s-a dezvoltat deja. \u0218i f\u0103r\u0103 sprijin guvernamental, din punctul meu de vedere, practic e imposibil ca noi s\u0103 facem acest lucru eficient.<\/p>\n

Va \u00een\u021belege statul acest lucru sau nu, este un mare semn de \u00eentrebare, dar trebuie s\u0103 o spunem. Cred c\u0103 exportatorilor trebuie s\u0103 li se achite participarea la expozi\u021bii. Trebuie ajuta\u021bi exportatorii care au m\u0103rci bune \u0219i promi\u021b\u0103toare; trebuie s\u0103 existe o comisie special\u0103, care s\u0103 poat\u0103 lua astfel de decizii. Trebuie s\u0103 le fie achitat\u0103 chiria \u00een centrele comerciale timp de mai mul\u021bi ani, dac\u0103 ei creeaz\u0103 propriile re\u021bele de marc\u0103. \u0218i oferit\u0103 toat\u0103 asisten\u021ba posibil\u0103, poate chiar un fel de asisten\u021b\u0103 consular\u0103, diplomatic\u0103 \u0219i de alt\u0103 natur\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 ob\u021bine permise de munc\u0103 pentru angaja\u021bii lor, \u0219i a\u0219a mai departe. Pentru c\u0103 \u00een pozi\u021biile-cheie trebuie s\u0103-\u021bi pui propriii oameni. S\u0103 fie trimi\u0219i de aici, altfel vei ajunge pur \u0219i simplu f\u0103r\u0103 pantaloni. Trebuie s\u0103 existe o \u00eentreag\u0103 politic\u0103, dar ea nu exist\u0103.<\/p>\n

– Da, \u00een acest caz este o problem\u0103. Ce principii \u0219i valori pune\u021bi la baza afacerilor Dvs.?<\/strong><\/p>\n

– Din punctul meu de vedere, esen\u021bial este s\u0103 producem ceea ce de folos oamenilor. S\u0103 nu producem nimic d\u0103un\u0103tor oamenilor. Noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 nu facem asta. Este foarte important. Dac\u0103 vorbim despre valoare, acesta este, desigur, principalul lucru. Mai mult, dac\u0103 vorbim despre abordarea faptului, ca aceste valori s\u0103 se dezvolte, atunci este foarte important s\u0103 po\u021bi vedea ce va urma.<\/p>\n

– Se nume\u0219te g\u00eendire strategic\u0103.<\/strong><\/p>\n

– Da, e foarte important. \u0218i este foarte important s\u0103 ai o a\u0219a calitate, cum e capacitatea de a evalua consecin\u021bele deciziilor luate. Apropo, foarte pu\u021bini politicieni posed\u0103 aceast\u0103 calitate. Pentru c\u0103 de foarte multe ori iau decizii f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 consecin\u021bele lor. Acesta nu este doar un semn de neprofesionalism, ci adesea este chiar un semn de lips\u0103 de patriotism. Poate c\u0103 ei chiar \u00een\u021beleg, dar procedeaz\u0103 gre\u0219it.<\/p>\n

– Cum \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi rolurile? So\u021bia lucreaz\u0103 \u00een holding, fiul lucreaz\u0103. Sau chiar ambii. Cum separa\u021bi rolul de tat\u0103 \u0219i cel de lider?<\/strong><\/p>\n

– Aceasta este a doua valoare. Este foarte important s\u0103 construie\u0219ti rela\u021bii interne corecte cu adjunc\u021bii \u0219i partenerii t\u0103i. \u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 fiii t\u0103i sau partenerul so\u021bului\/so\u021biei se dovedesc a fi partenerii \u0219i adjunc\u021bii t\u0103i, apare un nou tip de rela\u021bii. Una e rela\u021bia tat\u0103 – fiu, \u0219i cu totul altceva – oamenii care au obliga\u021bii financiare reciproce. Plus un interes comun, uneori cu o abordare diferit\u0103 a ceea ce va urma. \u0218i \u00een aceast\u0103 situa\u021bie este foarte important s\u0103 nu avem subiecte \u00eenchise. Dac\u0103 cuiva nu-i place ceva, i-am \u00eenv\u0103\u021bat pe copiii mei c\u0103 trebuie s\u0103 spun\u0103 deschis acest lucru. Ne adun\u0103m \u0219i discut\u0103m aceste probleme. Dac\u0103 exist\u0103 o obid\u0103, trebuie s\u0103 vorbim despre ea, pentru c\u0103 putem ofensa o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 observ\u0103m. \u0218i iar\u0103\u0219i, e una dac\u0103 l-am ofensat ca tat\u0103, dac\u0103 i-am spus c\u0103, \u00een opinia mea, gre\u0219e\u0219te. \u0218i alta, dac\u0103 o faci ca lider \u0219i partener. Dac\u0103 e ca tat\u0103, el poate s\u0103 tac\u0103, s\u0103 plece capul, dar dac\u0103 e ca lider \u0219i partener, aici nu ar trebui s\u0103 tac\u0103, trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103, \u0219i noi trebuie s\u0103 analiz\u0103m situa\u021bia ca s\u0103 o rezolv\u0103m definitiv.<\/p>\n

– Adic\u0103, nu este u\u0219or, probabil ar fi mai u\u0219or cu un str\u0103in.<\/strong><\/p>\n

– S\u0103 rezolv\u0103m definitiv. Dar mai presus de toate acestea mai domin\u0103 tata \u0219i fiul. Cu mama, vede\u021bi, \u00eenainte de a deveni om de afaceri, mama era cu casieria. Dup\u0103 ce am intrat \u00een afaceri, mama mai cre\u0219tea copiii \u0219i nu a venit de la bun \u00eenceput, cred c\u0103 prin 1998, am \u00eenceput eu s\u0103 gestionez fondurile, pentru c\u0103 banii familiei fac parte din afacerea comun\u0103. Nu are rost s\u0103 sco\u021bi ceva ca s\u0103 zac\u0103 pe undeva. De aceea nu am niciodat\u0103 mul\u021bi bani \u00een buzunar.<\/p>\n

– Adic\u0103, o abordare tradi\u021bional\u0103.<\/strong><\/p>\n

– Da, da. E normal, ne \u00een\u021belegem.<\/p>\n

– \u0218i e perfect. V\u0103 mul\u021bumesc pentru conversa\u021bia de ast\u0103zi. Emisiunea s-a \u00eencheiat. V\u0103 doresc noroc \u0219i prosperitate.<\/strong><\/p>\n

– Mul\u021bumesc, Iulia!<\/p>\n

– Doamnelor \u0219i domnilor, la revedere!<\/strong>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pre\u0219edintele DAACHermes S.A. \u0219i pre\u0219edintele Consiliului DAACHermes Grup S.A., filantropul Vasili Chirtoca a fost invitatul emisiunii „\u041f\u043e \u0444\u0430\u043a\u0442\u0430\u043c \u0441 \u042e\u043b\u0438\u0435\u0439 \u0424\u0435\u0434\u043e\u0440\u043e\u0432\u043e\u0439\u201d \u00een cadrul c\u0103reia a relatat multe lucruri interesante despre via\u021b\u0103, afaceri, interesele Republicii Moldova, atractivitatea acesteia, dezvoltarea viitoare, proiecte unice, poten\u021bialul agriculturii ecologice, perspectivele consolid\u0103rii societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti \u0219i ideile […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5871,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6051"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6051"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6051\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6053,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6051\/revisions\/6053"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5871"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6051"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6051"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6051"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}