{"id":6021,"date":"2024-07-25T13:08:55","date_gmt":"2024-07-25T10:08:55","guid":{"rendered":"https:\/\/chirtoca.md\/?p=6021"},"modified":"2024-07-25T13:08:55","modified_gmt":"2024-07-25T10:08:55","slug":"vasili-chirtoca-am-incetat-sa-mai-fiu-liberal-nu-pentru-ca-m-am-schimbat-eu-s-a-schimbat-ideea-liberala-partea-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/vasili-chirtoca-am-incetat-sa-mai-fiu-liberal-nu-pentru-ca-m-am-schimbat-eu-s-a-schimbat-ideea-liberala-partea-1\/","title":{"rendered":"Vasili Chirtoca: Am \u00eencetat s\u0103 mai fiu liberal nu pentru c\u0103 m-am schimbat eu – s-a schimbat ideea liberal\u0103. Partea 1"},"content":{"rendered":"Recent, oaspetele emisiunii „\u041f\u043e \u0444\u0430\u043a\u0442\u0430\u043c” cu Iulia Fiodorova a fost Vasili Chirtoca, Pre\u0219edinte al companiei DAAC Hermes S.A. \u0219i pre\u0219edinte al Consiliului DAAC Hermes Grup S.A. Vasili Chirtoca este unul dintre principalii antreprenori moldoveni, filantrop, fost consilier municipal \u0219i un \u00eenfl\u0103c\u0103rat patriot al \u021b\u0103rii sale.<\/strong><\/p>\n

Subiectul conversa\u021biei au fost \u0219i problemele actuale ale businessului autohton, \u0219i poten\u021bialul economic al Republicii Moldova, \u0219i influen\u021ba geopoliticii asupra dezvolt\u0103rii \u021b\u0103rii, \u0219i multe alte subiecte.<\/p>\n

Propunem aten\u021biei Dvs. versiunea textual\u0103 a acestui interviu.<\/p>\n

– \u00cen Moldova se \u0219tie cine este Vasili Chirtoca, se \u0219tie \u0219i \u00een afara ei, \u00een special \u00een contextul activit\u0103\u021bii antreprenoriale. Dar unele creion\u0103ri vor completa totu\u0219i portretul. Pe scurt, jaloanele importante, sau etapele de formare. De specialitate \u2013 inginer-mecanic, a\u021bi fost inginer-\u0219ef la Institutul unional de proiect\u0103ri al Ministerului industriei u\u0219oare al URSS. Iar la 31 de ani conducea\u021bi filiala Chi\u0219in\u0103u a Institutului de Stat de proiect\u0103ri din Novosibirsk al Ministerului Industriei Radio din URSS. Apoi, la finele anilor 80 – apari\u021bia valului cooperatist, \u00een care V-a\u021bi scufundat la fel ca mul\u021bi al\u021bii pe atunci. Pe de o parte \u2013 clasica genului, pe de alta \u2013 cooperativele pe care le-a\u021bi creat, reformatate evident, se men\u021bin \u0219i \u00een prezent. Care este secretul? Ce anume nu a permis s\u0103 disp\u0103re\u021bi, ca om de afaceri?<\/strong><\/p>\n

– Eu am fost un proiectant, \u0219i mul\u021bi dintre colegii mei proiectan\u021bi au aceast\u0103 calitate \u2013 clarviziunea. Noi avem deprinderea de a judeca strategic, a calcula pa\u0219ii pentru ani \u00eenainte. Anume de aceea eu \u00eentotdeauna m-am str\u0103duit s\u0103-mi formez viziunea viitorului, fie c\u0103 este vorba despre planul pentru un an, doi sau zece. \u0218i anume aceast\u0103 clarviziune a fost busola ac\u021biunilor mele. Spre exemplu, \u00een\u021belegeam c\u0103 \u00eentotdeauna va fi nevoie de tratarea apelor uzate de la instala\u021biile industriale. De aceea, \u0219tiind ce este asta \u0219i f\u0103r\u0103 a intra \u00een contradic\u021bii sau conflicte de interese cu activit\u0103\u021bile \u00een care eram angajat \u00een serviciul public, am creat societatea cooperatist\u0103 \u00ab\u0413\u043e\u043b\u0443\u0431\u0430\u044f \u0432\u043e\u043b\u043d\u0430\u00bb. \u00cen baza tehnologiilor Institutului de Gospod\u0103rire a Apelor din Roven, am \u00eenceput s\u0103 facem proiecte reale, foarte interesante. \u0218i din aceast\u0103 companie cooperatist\u0103, care a adus primii bani din proiectare, a \u00eenceput deja s\u0103 creasc\u0103 o afacere. \u00centreprinderile noastre cump\u0103rau acele produse. Unul dintre primii clien\u021bi a fost uzina din Str\u0103\u0219eni „\u041a\u043e\u043c\u043f\u043b\u0435\u043a\u0442\u0445\u043e\u043b\u043e\u0434\u043c\u0430\u0448”. Apoi au mai fost \u0219i alte \u00eentreprinderi industriale, cu care am colaborat.<\/p>\n

– Dar a\u021bi fost pionier \u00een domeniul dat?<\/strong><\/p>\n

– Aici, la noi, printre companiile private – da! Desigur, sistemele de purificare erau deja implementate la \u00eentreprinderile industriale, dar tehnologia Roven era cea mai avansat\u0103.<\/p>\n

– Dar erau, cum s-ar spune, vremurile apari\u021biei economiei de pia\u021b\u0103: societ\u0103\u021bi pe ac\u021biuni, SRL-uri, pia\u021ba valorilor mobiliare, b\u0103nci private, valut\u0103, obliga\u021biuni, ac\u021biuni. \u0218i acum oamenii pomenesc de ac\u021biunile DAAC Hermes. Ce se \u00eent\u00eempl\u0103, de fapt?<\/strong><\/p>\n

– \u0218ti\u021bi, eu eram liberal\u2026<\/p>\n

– \u0218i a\u021bi mai r\u0103mas, s-au V-a\u021bi schimbat?<\/strong><\/p>\n

– Azi am viziuni departe de cele liberale. Am revenit la valorile, pe care le sus\u021bineam \u00een anii 80. Pe atunci eram membru de partid, frecventam adun\u0103rile de partid. De\u0219i am avut propuneri, nu am devenit membru al comitetului raional. Uram formalizarea excesiv\u0103 \u0219i lipsa unei discu\u021bii reale pe subiecte importante. Se discutau doar subiecte preg\u0103tite \u00een prealabil de aparatul de partid, care, din p\u0103cate, nu a fost progresist \u0219i era preocupat doar de a satisface conducerea. Am \u00een\u021beles asta. Noi, conduc\u0103torii, avem multe probleme. Perestroika, infla\u021bia \u0219i alte probleme ne lovea ca o avalan\u0219\u0103. Adoptarea legii privind coopera\u021bia, la care m-am al\u0103turat cu entuziasm, a dus la consecin\u021be neprev\u0103zute – a \u00eenceput pr\u0103bu\u0219irea masiv\u0103 a \u00eentreprinderilor. Cu regret, noi nu am \u00een\u021beles din start gravitatea catastrofei care se apropia. Politica contradictorie a statului, care interzicea \u00eentreprinderilor de stat ceea ce era accesibil \u00eentreprinderilor private, dar permitea comercializarea produselor c\u0103tre proprietarii priva\u021bi, a dus la distrugerea treptat\u0103 a industriei \u0219i a sectorului public al economiei. Aceast\u0103 practic\u0103 vicioas\u0103 a devenit punctul de plecare pentru dezmembrarea sistemic\u0103.<\/p>\n

\u0218i acum \u021bin minte Primul congres al deputa\u021bilor poporului, unde au vorbit oameni, care apoi s-au dovedit a fi ni\u0219te tic\u0103lo\u0219i. Pe atunci \u00eemi vizitam tat\u0103l, la vil\u0103. Pe timpuri, el la fel ca mine a fost conduc\u0103tor \u2013 director de \u0219coal\u0103, apoi pre\u0219edinte de colhoz, iar fiind pensionar era pasionat de agricultur\u0103, a plantat o vie pe terenul mo\u0219tenit de la o veri\u0219oar\u0103.<\/p>\n

\u0218i se desf\u0103\u0219ura primul Congres al deputa\u021bilor poporului, transmis \u00een direct la radio. Eu pr\u0103\u0219eam, \u0219i tot mutam dup\u0103 mine aparatul de radio, ascultam aceste discursuri \u201dexcelente\u201d \u0219i chiar am l\u0103crimat. Mi-am zis: \u201d\u00cen sf\u00eer\u0219it!\u201d<\/p>\n

Dar perestroika aceasta s-a dovedit a fi foarte prost conceput\u0103. Ea fusese sugerat\u0103 de a\u0219a-numi\u021bii parteneri de dezvoltare. Totul a mers prost, \u00een direc\u021bii diferite. Dar deoarece noi a\u0219teptam schimb\u0103ri, pentru c\u0103 eram activi, eram tineri, aveam cuno\u0219tin\u021be, aveam dorin\u021ba de a face ceva, noi am construit o afacere, care, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, era promi\u021b\u0103toare.
\nPrintre altele, la noi, eu am fost primul care a \u00eenceput s\u0103 lucreze pe pia\u021ba valorilor mobiliare. \u00cen Rusia, am deschis dou\u0103 companii, care au primit a doua \u0219i a treia licen\u021b\u0103 pe pia\u021ba de valori mobiliare din Rusia. Brokerii mei din Sankt Petersburg au primit a treia, a patra licen\u021b\u0103.<\/p>\n

– Ce v\u00eerst\u0103 avea\u021bi pe atunci ?<\/strong><\/p>\n

– 32-33. Deci, am deschis o afacere \u00een Rusia. Eu cuno\u0219team bine Moscova, deoarece acolo erau \u0219efii mei preceden\u021bi.<\/p>\n

– Adic\u0103, nu degeaba acolo figureaz\u0103 „Hermes”?<\/strong><\/p>\n

– Da, \u00eentr-adev\u0103r, grupul de companii „\u0413\u0435\u0440\u043c\u0435\u0441” a fost partenerul nostru. Acum, cu acest nume s-a p\u0103strat grupul, care la acea vreme era condus de partenerul meu, iar acum prietenul meu apropiat de la „\u0413\u0435\u0440\u043c\u0435\u0441-\u041f\u043b\u0430\u043d\u0435\u0442\u0430”, Volodea Mor\u00eejenkov. Lucram cu ac\u021biunile. O parte din ele au \u00eendrept\u0103\u021bit a\u0219tept\u0103rile, alt\u0103 parte \u2013 nu. Am lucrat, \u00een Rusia, \u0219i pe pia\u021ba valorilor mobiliare, spre exemplu, revindeam vouchere. Cump\u0103ram, s\u0103 zicem, de 3000 de ruble, \u0219i peste o s\u0103pr\u0103m\u00een\u0103 le vindeam cu 4000. Cump\u0103ram cu 4000 \u2013 vindeam cu 5000. La un moment dat, aveam a\u0219a de multe vouchere, c\u0103 puteam cump\u0103ra 1% din ac\u021biunile „\u0413\u0430\u0437\u043f\u0440\u043e\u043c”. \u00cens\u0103 eu am \u00een\u021beles asta t\u00eerziu.<\/p>\n

– Ce anume n-a func\u021bionat, sau nu vi s-a permis?<\/strong><\/p>\n

– Nu m-am dumerit cu privatizarea ruseasc\u0103 \u0219i, de aceea, la \u00eenceputul privatiz\u0103rii noastre moldovene\u0219ti, am revenit. Am comercializat \u0219i am \u00eenchis tot ce aveam \u00een Sankt Petersburg \u0219i Moscova, \u0219i m-am implicat activ \u00een privatizarea de aici. \u00cen paralel, lucram activ \u00een comer\u021b, lucram cu produse metalice \u0219i petroliere. Noi am fost prima companie, care \u00een a.1992 a reexportat mii de tone de metal din Moldova. L-am cump\u0103rat \u00een Novocuzne\u021bc, l-am adus aici, apoi l-am redirec\u021bionat spre Ilicevsk \u0219i l-am trimis cu feribotul \u00een Bulgaria. Am f\u0103cut bani foarte buni.<\/p>\n

\u0218i eu, desigur, am crezut \u00een aceast\u0103 privatizare. M-am dumerit bine \u00een ea, \u00eempreun\u0103 cu echipa am ob\u021binut succes \u0219i am ajuns printre primii. Oamenii ne aduceau bonurile cu pl\u0103cere. Dar majorarea nea\u0219teptat\u0103 a pre\u021burilor a \u00eencetinit procesul. Voi exemplifica: \u00een a.1995 pre\u021burile de privatizare brusc au crescut de \u0219apte ori, comparativ cu a.1994. Se pare c\u0103 guvernul a v\u0103zut \u00een bonuri, \u00een de\u021bin\u0103torii de bonuri \u0219i fonduri, o porti\u021b\u0103 pentru a ob\u021bine beneficii suplimentare.<\/p>\n

– Dar \u00een prezent ave\u021bi 90 de mii de ac\u021bionari ?<\/strong><\/p>\n

– Acum avem 90 de mii, mai \u00eenainte erau mai mul\u021bi. Asta \u021bine de reorganizarea \u00een societate comercial\u0103 pe ac\u021biuni, \u00een cadrul c\u0103reia ac\u021bionarilor li s-a oferit posibilitatea de a r\u0103scump\u0103ra ac\u021biunile. Planul meu era simplu. Se baza pe o analiz\u0103 a experien\u021bei \u021b\u0103rilor din Europa de Est. \u00cen special, am acordat aten\u021bie Ungariei, care \u00een 1994 atr\u0103gea anual investi\u021bii \u00een sum\u0103 de 12 miliarde de dolari. Mie mi s-a p\u0103rut c\u0103 vom fi ca Ungaria c\u0103tre anii 1998-1999. Vom colecta bonuri, le vom investi, apoi, dup\u0103 exemplul Ungariei, vom atrage investitori str\u0103ini, vom vinde totul \u0219i vom \u00eemp\u0103r\u021bi\u2026 Dar la \u00eenceputul a.1995 noi am fost nevoi\u021bi s\u0103 nu mai colect\u0103m bonuri din cauza cre\u0219terii bru\u0219te a pre\u021burilor. Chiar dac\u0103 num\u0103rul bonurilor de care dispuneam nu era mare, comparativ cu alte companii, noi aveam cele mai semnificative active printre fondurile de investi\u021bii, \u00een ciuda faptului c\u0103 \u00een 1994 pe un bon am cump\u0103rat de \u0219apte ori mai multe propriet\u0103\u021bi, ca \u00een \u200b\u200b1995.<\/p>\n

– Dar oamenii au investit \u00een voi. \u00cemi amintesc c\u0103 pe atunci era\u021bi deja o companie destul de serioas\u0103, popular\u0103, care se bucura de \u00eencredere, \u0219i iat\u0103 c\u0103 ast\u0103zi mul\u021bi \u00eentreab\u0103: unde-s dividendele?<\/strong><\/p>\n

– Da, eram populari. Azi mult\u0103 lume \u00eentreab\u0103 despre dividende. Exist\u0103 o asemenea \u00eentrebare. Pot spune c\u0103 aceasta este principala problem\u0103 a vie\u021bii mele acum \u0219i \u00een ultimii zece ani. La \u00eenceput, am pl\u0103tit dividende de trei ori \u0219i, \u00een ciuda faptului c\u0103 s-au pl\u0103tit milioane de lei, sumele primite pe fiecare ac\u021bionar erau mici (zeci de lei), ceea ce doar irita oamenii. \u0218i iat\u0103 c\u0103 cu15 ani \u00een urm\u0103, la adunarea general\u0103 a ac\u021bionarilor, noi am decis s\u0103 nu mai pl\u0103tim dividende, \u0219i s\u0103 ne concentr\u0103m pe m\u0103surile de sporire brusc\u0103 a activelor companiei. Avem succese \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, \u0219i de aceea recent am decis s\u0103 \u00eencepem, \u00een viitorul cel mai apropiat, r\u0103scump\u0103rarea ac\u021biunilor de 1 leu la pre\u021bul de 7 lei. Pre\u021bul de cump\u0103rare a fost determinat \u00een baza evalu\u0103rii f\u0103cute de o organiza\u021bie independent\u0103 specializat\u0103, iar r\u0103scump\u0103rarea o va face fondatorul \u0219i ac\u021bionarul DAAC Hermes Grup, compania DAAC Hermes S.A., care de mul\u021bi ani practic\u0103 comer\u021bul, \u00een special, businessul auto. Reie\u0219ind din resursele financiare limitate (20,0 milioane de lei alocate \u00een a.2024), vom \u00eencepe r\u0103scump\u0103rarea cu ac\u021biunile celor mai v\u00eerstnici ac\u021bionari, primii care au investit \u00een compania noastr\u0103 \u0219i-s ac\u021bionari de mul\u021bi ani. \u00cen a.2025 planific\u0103m s\u0103 r\u0103scump\u0103r\u0103m ac\u021biuni de \u00eenc\u0103 20 mln. de lei.
\nM\u0103 adresez ac\u021bionarilor care citesc acest interviu: rezista\u021bi tenta\u021biei de a vinde ac\u021biunile acum. Noi, ca ac\u021bionari mari, credem \u00een viitorul companiei \u0219i \u00een faptul, c\u0103 ac\u021biunile acesteia vor cre\u0219te \u00een pre\u021b, \u0219i c\u0103 el le va aduce ac\u021bionarilor dividende mari.<\/p>\n

– Dar oamenii a\u0219teapt\u0103 aceste dividende de 30 de ani\u2026<\/strong><\/p>\n

– Uita\u021bi-v\u0103 ce a ie\u0219it. Pe de o parte, oamenilor li s-a insuflat \u00eencrederea \u00een privatizare, \u00een bonuri \u0219i a\u0219a mai departe. Pe de alt\u0103 parte, s-a f\u0103cut totul pentru a ne \u00eempiedica s\u0103 avem succes. Primul lucru care s-a f\u0103cut – nu aveam voie s\u0103 cump\u0103r\u0103m mai mult de 25% din ac\u021biunile unei \u00eentreprinderi. Imagina\u021bi-v\u0103, am finalizat privatizarea \u00een a.1995, c\u0103tre acea vreme \u00eentreprinderile au \u00eenceput s\u0103 moar\u0103 pentru c\u0103 a fost introdus leul, sistemul financiar a fost distrus, pia\u021ba comun\u0103 a Uniunii Sovietice s-a pr\u0103bu\u0219it. \u00centreprinderile produceau marf\u0103, care nu avea pia\u021b\u0103 de desfacere. Unii conduc\u0103tori de \u00eentreprinderi luau \u00eemprumuturi bancare cu 100% anual, 200% anual, pentru a pl\u0103ti salariile\u2026 Au fost necesari ani de zile, pentru ca dup\u0103 ridicarea restric\u021biilor s\u0103 ob\u021binem controlul asupra acestor \u00eentreprinderi. \u00cen cazul unor \u00eentreprinderi mari, unde de\u021bineam ac\u021biuni, nu am reu\u0219it s\u0103 prelu\u0103m controlul \u0219i ele au falimentat.<\/p>\n

Doi \u2013 au majorat brusc pre\u021burile. Spre exemplu, noi pl\u0103nuiam s\u0103 \u00eencheiem privatizarea cu active de jum\u0103tate de miliard, dar am \u00eencheiat-o cu doar 120 mln. \u00cens\u0103 au existat companii, care au acumulat de trei ori mai multe bonuri, dar au cump\u0103rat \u0219i mai pu\u021bine active. Din aceast\u0103 cauz\u0103 ast\u0103zi, de facto, am r\u0103mas doar noi.<\/p>\n

– Mai pe scurt, dl Chirtoca ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu ne gr\u0103bim, de\u0219i el \u00eensu\u0219i a promis\u2026<\/strong><\/p>\n

– Ei, ce-i de f\u0103cut… Asta e situa\u021bia. Spre exemplu, \u00eei dai omului 1000 de lei. Cheltuie\u0219ti pentru asta 90 de milioane. Pentru Moldova, e o sum\u0103 enorm\u0103. Foarte mare. Dar el oricum va fi nemul\u021bumit. Omului trebuie s\u0103-i dai ni\u0219te sume mari. Pentru a da sume mari, trebuie s\u0103 ai o companie care cost\u0103 miliarde, \u0219i noi \u00een prezent lucr\u0103m pentru aceasta.<\/p>\n

– \u00cen continuare ne hr\u0103ni\u021bi cu promisiuni. Spune\u021bi c\u0103 la \u00eenceput trebuie s\u0103 investe\u0219ti, \u0219i pe urm\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

– Desigur. Pentru aceasta noi cu ceva ani \u00een urm\u0103 am cump\u0103rat fabrica Viorica, pl\u0103nuiam s\u0103 facem din ea o \u00eentreprindere de zeci, poate chiar sute de milioane de euro.<\/p>\n

– Nu a\u021bi reu\u0219it?<\/strong><\/p>\n

– Cum adic\u0103 nu am reu\u0219it? La etapa data nu am reu\u0219it. C\u0103ci este un proiect de durat\u0103. Dar de succes, din punctul nostru vedere. Cel pu\u021bin, noi am sporit multiplu num\u0103rul angaja\u021bilor. Am majorat \u00eenzecit cifra de afaceri a acestei companii. Acum discut\u0103m cu parteneri din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

– E de men\u021bionat c\u0103 ave\u021bi designeri buni, speciali\u0219ti SMM, publicitate \u2013 acum totul func\u021bioneaz\u0103 la un alt nivel, \u0219i alta este percep\u021bia .<\/strong><\/p>\n

– Nu doar designerii. Principalul este con\u021binutul.<\/p>\n

– Con\u021binutul, desigur. Cele trei lacuri din Vatra fac o poveste aparte. Dar! O \u00eentrebare ne-modesta, pe care totu\u0219i a\u0219 dori s\u0103 o pun. Cum a\u021bi f\u0103cut primul milion?<\/strong><\/p>\n

– Probabil, ave\u021bi \u00een vedere Vio-Parcul, dar acolo avem cinci lacuri, nu trei, \u0219i nu la Vatra, da la Varni\u021ba. Primul meu milion l-am f\u0103cut \u00eenc\u0103 \u00eenainte de privatizare, din comer\u021bul cu produse petroliere. Unii dintre cei, care au devenit apoi proprietarii re\u021belelor de benzin\u0103rii, cump\u0103rau de la noi \u0219i motorin\u0103, \u0219i benzin\u0103. \u021aineam combustibilul la dou\u0103 baze \u00een apropiere de B\u0103l\u021bi \u0219i la S\u00eengera, unde \u00eenchiriam o baz\u0103 mare a statului. Am comercializat metale, \u00een cantit\u0103\u021bi mari.<\/p>\n

Da \u00een a.1990 am creat prima \u00een Moldova companie, care organiza expozi\u021bii – Poliproiect. \u00cen a.1994, pentru c\u0103 nu era clar cum s\u0103 ne dezvolt\u0103m \u00een continuare, ne-am desp\u0103r\u021bit de partenerii no\u0219tri. Acea companie le-a r\u0103mas partenerilor, prietenilor. Slav\u0103 Domnului, am p\u0103strat prietenia. Mie mi-a revenit grupul DAAC, \u0219i to\u021bi banii primi\u021bi dup\u0103 divizare au mers la privatizare.<\/p>\n

– \u0218ti\u021bi, \u00eemi pun o \u00eentrebare, cred c\u0103 nu doar eu. Iat\u0103, democra\u021bia moldoveneasc\u0103. Businessul merge \u00een politic\u0103. Dvs. a\u021bi devenit politician. Memorabila „Furnica”, Partidul democra\u021biei sociale. Dup\u0103 care Partidul democrat a fost \u00een biografia Dvs. Apoi a\u021bi fost membru al consiliilor economice, la \u00eenceput a pre\u0219edintelui, apoi a premierului. Dar asta \u00eenainte de a.2008. A urmat o pauz\u0103. Adic\u0103, ce pauz\u0103. Confedera\u021bia na\u021bional\u0103 a patronatelor, apoi \u00een anii 2015-2019 – consilier municipal. Ce mai, un lan\u021b cunoscut. Bani, influen\u021b\u0103, putere \u0219i politica mare. De ce \u00een cazul Dvs. nu s-a produs acea politic\u0103 mare, cu func\u021bii-cheie?<\/strong><\/p>\n

– Dar nu mi-am dorit niciodat\u0103 s\u0103 ajung acolo. S\u0103 lu\u0103m partidul, pe care noi l-am creat cu greul politic Ivan Timofeevici Gu\u021bu. Nu i-a\u021bi citit cartea? O recomand . O carte minunat\u0103, se nume\u0219te „Republica Moldova. 30 de ani dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice”. Ei bine, am creat partidul cu el \u0219i cu regretatul Adrian Usat\u00eei. La \u00eenceput se numea Alian\u021ba Civic\u0103 pentru reforme. Noi doream s\u0103 modific\u0103m pu\u021bin legisla\u021bia, c\u0103ci cea care exista la moment nu ne satisf\u0103cea. Ne doream s\u0103 putem influen\u021ba. Discutam cu premierul, cu alte persoane, care influen\u021bau situa\u021bia economic\u0103 din \u021bar\u0103, dar nu eram \u00een\u021bele\u0219i, nu eram auzi\u021bi. De aceea, cu un grup de businessmeni, am decis s\u0103 cre\u0103m aceast\u0103 mi\u0219care politic\u0103. Eu eram responsabil pentru dou\u0103 raioane, ambele au dep\u0103\u0219it, la alegeri, 4%. Atunci eu nu am trecut pe liste, pentru c\u0103 nu eram interesat \u2013 purtam grija companiei \u0219i a ac\u021bionarilor ei. Dar am fost adept activ al unirii \u00eentr-un bloc cu Partidul democrat. Pe atunci PD era cu totul altfel. \u00cemi convingeam colegii, convenisem cu Dumitru Diacov c\u0103 vom ob\u021bine trei locuri \u00een fiecare top-10.\u201dNu, – mi s-a spus, – noi vom lua 20%”. Dar nu le-am mai v\u0103zut.
\nDe aceea, dup\u0103 ce acel proiect a e\u0219uat, eu am trecut la PD. Colaboram de mai mult timp cu ei, \u00eenc\u0103 de la fondarea partidului. \u00cencercam s\u0103 fac ceva, s\u0103 ajut. Dar dup\u0103 ce conducerea Partidului Democrat a intrat \u00een conflict cu pre\u0219edintele, am p\u0103r\u0103sit PD. Era inacceptabil pentru mine. Credeam c\u0103 toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103. Nu trebuie s\u0103 existe un dezacord. Totul trebuie s\u0103 fie consolidat. \u0218i pentru c\u0103 nu a fost s\u0103 fie, am p\u0103r\u0103sit partidul \u0219i de atunci nu am mai f\u0103cut politic\u0103, nu am fost membru al unui partid. Dar am candidat la func\u021bia de primar general de Chi\u0219in\u0103u \u0219i am activat \u00een consiliul municipal nu ca politician, ci ca un conduc\u0103tor economic, care are cuno\u0219tin\u021be \u0219i dorin\u021ba de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia din ora\u0219. Informa\u021bii despre rezultatele acestei activit\u0103\u021bi pot fi g\u0103site pe site-ul meu https:\/\/chirtoca.md\/md\/report\/.<\/p>\n

– Dar numai ce a\u021bi spus c\u0103 era imposibil s\u0103 v\u0103 \u00een\u021belege\u021bi. \u0218i de 30 de ani este imposibil. Azi opozi\u021bia se confrunt\u0103 cu nevoia de a desemna un singur candidat. Dar nici cei mai mari optimi\u0219ti nu mai cred \u00een asta, de\u0219i alegerile din 20 octombrie sunt chiar dup\u0103 col\u021b. Care crede\u021bi c\u0103 este motivul principal? De ce nu putem ajunge la o \u00een\u021belegere, nu putem g\u0103si puncte de contact?<\/strong><\/p>\n

– Nu cred c\u0103 exist\u0103 politicieni cu un rating aproape de scorul de trecere, s\u0103 zicem, \u00een parlament, care ar ceda benevol acest drept unui rivali. A\u0219a c\u0103 discu\u021bia despre un singur candidat, din punctul meu de vedere, este un mod de a atrage aten\u021bia, cel pu\u021bin pentru principalii juc\u0103tori. Cred, c\u0103 cei care au \u00eenceput s\u0103 negocieze pe aceast\u0103 tem\u0103 au \u00een\u021beles din start c\u0103 nimic nu le va ie\u0219i. Cineva a pornit aceast\u0103 discu\u021bie \u2013 cum s\u0103 nu-l sus\u021bii? Nu vei fi \u00een\u021beles. De aceea cu to\u021bii au sus\u021binut-o. To\u021bi au discutat, au atras aten\u021bia, dar \u00een rezultat, desigur, nu este vorba despre un candidat unic. \u00cenchipui\u021bi-v\u0103: eu am creat un partid, eu merg \u00een teritoriu, \u00een provincie, vorbesc cu oamenii, \u00eemi irosesc s\u0103n\u0103tatea, familia nu m\u0103 vede, \u0219i dintr-o dat\u0103 \u00eel fac pe altul pre\u0219edinte. Cu ce ocazie?<\/p>\n

\u00cen plus, eu nu cred c\u0103 azi problema unui pre\u0219edinte alternativ este foarte acut\u0103. Eu pot crede a\u0219a ceva numai \u00eentr-un singur caz: dac\u0103 actuala pre\u0219edint\u0103 admite posibilitatea ca noi s\u0103 fim atra\u0219i \u00een ac\u021biuni militare pe teritoriul nostru. Numai \u00een acest caz trebuie s\u0103 ne consolid\u0103m \u0219i s\u0103 aducem la putere oameni, care cu siguran\u021b\u0103 nu vor admite a\u0219a ceva. Da presiunile-s mari. Avem un teritoriu de tranzit.<\/p>\n

– A\u021bi spus c\u0103 era\u021bi liberal \u00een timp ce URSS era \u00een declin, ap\u0103rea o nou\u0103 \u021bar\u0103 suveran\u0103, dar ast\u0103zi a\u021bi devenit conservator. Ce a determinat acest lucru? Ce V-a schimbat a\u0219a de tare?<\/strong><\/p>\n

– Eu am revenit la mine \u00eensumi. Da, am fost liberali \u0219i, apropo, am stat la baza primului Partid liberal. \u00cempreun\u0103 cu Nicolae Chirtoac\u0103, pe atunci consilierul pre\u0219edintelui Snegur, \u00een a.1993 am creat a\u0219a zisa Conven\u021bie liberal\u0103. Ceslav Ciobanu, Nicolae Chirtoac\u0103, consilierul preziden\u021bial \u00een jurispruden\u021b\u0103, cu numele tot Ciobanu \u2013 ne \u00eentruneam \u00eendelung, am dezvoltat conceptul statutul, am organizat un congres. Dar juri\u0219tilor de la pre\u0219edin\u021bie le-a sc\u0103pat faptul c\u0103, dup\u0103 cum s-a dovedit, dreptul s\u0103 participe la alegerile din a.1994 \u00eel aveau doar partidele care au fost \u00eenregistrate cu cel pu\u021bin \u0219ase luni \u00eenainte de alegeri. Am \u00eent\u00eerziat cu o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103.<\/p>\n

Da la \u00eentrebarea ce anume m-a schimbat, voi r\u0103spunde a\u0219a : nu eu m-am schimbat, \u00een acest r\u0103stimp s-a schimbat ideea liberal\u0103. Eu eram liberal \u00een timp ce liberalismul \u00eensemna libertate, \u00eencurajarea oamenilor activi, oportunit\u0103\u021bi de dezvoltare \u00een afaceri, \u00een familie. Dar ast\u0103zi ideea liberal\u0103 arat\u0103 cu totul altfel. Exist\u0103 mult\u0103 a\u0219a-zisa toleran\u021b\u0103. Nu pentru asta am pledat atunci. Exist\u0103 o mul\u021bime de lucruri de ne\u00een\u021beles, impuse sub masca libert\u0103\u021bii. De fapt, este libertatea minorit\u0103\u021bii. Dar democra\u021bia \u0219i liberalismul ar trebui s\u0103 implice libertatea majorit\u0103\u021bii. Prin urmare, liberalismul de ast\u0103zi este complet diferit de ceea ce era atunci. Liberalii de dreapta au devenit ast\u0103zi de st\u00eenga. Partidele de st\u00eenga, din moment ce-s conservatoare \u0219i ap\u0103r\u0103 valorile tradi\u021bionale, devin deja de dreapta. Adic\u0103, totul se schimb\u0103. A\u0219a c\u0103, de fapt, noi am r\u0103mas la fel cum am fost.<\/p>\n

(Va urma)","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recent, oaspetele emisiunii „\u041f\u043e \u0444\u0430\u043a\u0442\u0430\u043c” cu Iulia Fiodorova a fost Vasili Chirtoca, Pre\u0219edinte al companiei DAAC Hermes S.A. \u0219i pre\u0219edinte al Consiliului DAAC Hermes Grup S.A. Vasili Chirtoca este unul dintre principalii antreprenori moldoveni, filantrop, fost consilier municipal \u0219i un \u00eenfl\u0103c\u0103rat patriot al \u021b\u0103rii sale. Subiectul conversa\u021biei au fost \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5967,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6021"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6021"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6021\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6023,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6021\/revisions\/6023"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5967"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}