{"id":5497,"date":"2020-03-09T15:39:37","date_gmt":"2020-03-09T12:39:37","guid":{"rendered":"http:\/\/chirtoca.md\/?p=5497"},"modified":"2020-03-09T15:40:43","modified_gmt":"2020-03-09T12:40:43","slug":"standardele-duble-ale-partenerilor-de-dezvoltare-sau-cum-republica-moldova-a-fost-lipsita-de-propria-limba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/standardele-duble-ale-partenerilor-de-dezvoltare-sau-cum-republica-moldova-a-fost-lipsita-de-propria-limba\/","title":{"rendered":"Standardele duble ale partenerilor de dezvoltare sau cum Republica Moldova a fost lipsit\u0103 de propria limb\u0103"},"content":{"rendered":"Occidentul a lipsit Republica Moldova de propria limb\u0103, care a ap\u0103rut \u00eenaintea celei rom\u00e2ne\u0219ti, spre deosebire de multe alte limbi are un vocabular bogat de cuvinte originale, propria gramatic\u0103, precum \u0219i confirmarea documentar\u0103 a numelui s\u0103u \u00een documentele cancelariei moldovene\u0219ti pe parcursul a sute de ani.
\n<\/strong>
\nDeclara\u021bia a fost f\u0103cut\u0103 de cunoscut om de afaceri \u0219i personalitate public\u0103, consilier municipal, membru al Asocia\u021biei istoricilor \u0219i politologilor, Vasile Chirtoca, \u00een cadrul conferin\u021bei interna\u021bionale cu tema „Educa\u021bie Istoric\u0103 \u00een Moldova independent\u0103: experien\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103”, care a avut loc la Chi\u0219in\u0103u, transmite Noi.md<\/a><\/strong>.<\/p>\n

Ca exemplu al unor standarde duble, el a demonstrat cum au fost solu\u021bionate problemele etnice \u0219i lingvistice \u00een \u021b\u0103rile fostei Iugoslavii, care, fiind condus\u0103 de Serbia ortodox\u0103, s-a destr\u0103mat sub influen\u021ba activ\u0103 din exterior.<\/p>\n

De exemplu, \u00een Muntenegru mult timp au existat dou\u0103 puncte de vedere cu privire la apartenen\u021ba na\u021bional\u0103 a popula\u021biei b\u0103\u0219tina\u0219e: unii istorici \u00eei considerau pe to\u021bi cet\u0103\u021benii din Muntenegru s\u00eerbi (\u00een special \u00een perioada iugoslav\u0103), iar al\u021bii \u00eei \u00eemp\u0103r\u021beau \u00een s\u00eerbi \u0219i muntenegreni, definind caracteristicile na\u021bionale ale locuitorilor de pe litoral \u0219i ale celor din zona muntoas\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Cu toate acestea, la \u00eenceputul anilor ’90 ai secolului trecut, imediat dup\u0103 \u00eenceputul destr\u0103m\u0103rii Iugoslaviei, \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 a ap\u0103rut o mi\u0219care na\u021bional\u0103 puternic\u0103 \u0219i o mare parte a popula\u021biei a \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 muntenegreni. Acest lucru a coincis cu o cre\u0219tere brusc\u0103 a interesului fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 republic\u0103 din partea UE \u0219i NATO, precum \u0219i cu apari\u021bia \u00een regiune a unei subdiviziuni a funda\u021biei Soros \u0219i a unor organiza\u021bii similare. \u0218i imediat au ap\u0103rut manuale de istorie a Muntenegrului, \u00een care era prezentat\u0103 o cale istoric\u0103 special\u0103 a poporului muntenegrean.<\/p>\n

Sus\u021bin\u0103torii existen\u021bei unei limbi \u0219i a unei na\u021bionalit\u0103\u021bi muntenegrene separate, \u00een acela\u0219i timp, au pledat pentru independen\u021ba politic\u0103 a Muntenegrului. Participan\u021bii la Centrul PEN muntenegrean \u2013 organiza\u021bie a scriitorilor de orientare pro-occidenatal\u0103, au protestat \u00eempotriva constitu\u021biei din 1992, care prevedea ca limb\u0103 de stat limba s\u00eerb\u0103, argument\u00eend nemul\u021bumirile lor prin faptul c\u0103 fiecare na\u021biune are dreptul la limba sa, aduc\u00eend ca exemplu limba croat\u0103, bosniac\u0103, macedonean\u0103 \u0219i, cel mai interesant, moldoveneasc\u0103. Ei nu au negat faptul evident c\u0103 muntenegreana face parte din sistemul lingvistic s\u00eerbo-croat \u0219i, practic, nu difer\u0103 de cea s\u00eerb\u0103, dar au cerut ca limba lor s\u0103 fie denumit\u0103 oficial muntenegrean\u0103.<\/p>\n

Iar statul Muntenegru a \u00eenceput s\u0103 lupte pentru ca limba sa s\u0103 nu mai fie considerat\u0103 un dialect al s\u00eerbei, din momentul \u00een care \u0219i-a declarat independen\u021ba fa\u021b\u0103 de Belgrad \u00een 2006. \u00cen 2007, aceast\u0103 limb\u0103 a fost recunoscut\u0103 \u00een \u021bar\u0103 ca limb\u0103 de stat, iar cererea de cod ISO a fost transmis\u0103 \u00een 2008. La 13 decembrie 2017, Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 pentru standardizare a hot\u0103r\u00eet recunoa\u0219terea limbii muntenegrene \u0219i separarea acesteia de limba s\u00eerb\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 cum a men\u021bionat Vasile Chirtoca, astfel, cu sprijinul deplin al Occidentului, limba oficial\u0103 muntenegrean\u0103 a fost separat\u0103 de cea s\u00eerb\u0103, a fost constituit\u0103 \u00een cele din urm\u0103 na\u021biunea de „muntenegreni”, iar \u021bara foarte repede s-a desprins de Serbia, a intrat \u00een NATO \u0219i se \u00eendreapt\u0103 spre UE.<\/p>\n

Aceea\u0219i situa\u021bie este \u0219i \u00een cazul Croa\u021biei, care, imediat dup\u0103 independen\u021b\u0103, \u0219i-a separat limba, absolut identic\u0103, de limba s\u00eerb\u0103 \u0219i, astfel, \u00een Croa\u021bia limba de stat este croata \u00een grafie latin\u0103. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru Bosnia \u0219i Her\u021begovina, \u00een care slavii-musulmani \u00eencep\u00eend cu 1993 au \u00eenceput s\u0103 se numeasc\u0103 bosniaci, iar \u00een 1994, limba slavilor-musulmani, aproape identic\u0103 cu cea s\u00eerbo-croat\u0103, a \u00eenceput s\u0103 fie numit\u0103 bosniac\u0103.<\/p>\n

„Fa\u021b\u0103 de noi exist\u0103 o atitudine total diferit\u0103. Ini\u021bial, limbii moldovene\u0219ti i-au fost atribuite codurile ISO 639: \u201emo”\u0219i „mol”, \u00eens\u0103 \u00een anii 2000 a cestea au fost anulate, iar acum limba moldoveneasc\u0103 nu are un cod ISO aparte, iar cunoscutul ghid al limbilor lumii: \u201eEthnologue: Languages of the world\u201d, cu sediul central \u00een Dallas (SUA), care de\u021bine informa\u021bii despre peste 7.000 de limbi vii ale lumii, nu men\u021bioneaz\u0103 moldoveneasca ca limb\u0103 aparte\u201d, a subliniat cunoscutul om de afaceri.<\/p>\n

\u201eDe ce, atunci, Occidentul, care a consultat \u0219i consult\u0103 \u00een mod activ \u021b\u0103rile balcanice tinere, precum \u0219i le ofer\u0103 tot ajutorul necesar \u00een stabilirea denumirii na\u021biunilor unui stat \u0219i a limbii acestuia, nu ajut\u0103 Republica Moldova \u00een aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i, mai mult dec\u00eet at\u00eet, se opune numirii \u00een Republica Moldova a propriei limbi? De ce s\u00eentem lipsi\u021bi propria limb\u0103, care a ap\u0103rut \u00eenaintea limbii rom\u00e2ne, spre deosebire de multe altele, are un vocabular bogat de cuvinte originale, propria gramatic\u0103, precum \u0219i dovada documentar\u0103 a numelui acesteia \u00een documentele cancelariei moldovene\u0219ti pe parcursul a sute de ani?”, a pus o \u00eentrebare retoric\u0103 Vasile Chirtoca.","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Occidentul a lipsit Republica Moldova de propria limb\u0103, care a ap\u0103rut \u00eenaintea celei rom\u00e2ne\u0219ti, spre deosebire de multe alte limbi are un vocabular bogat de cuvinte originale, propria gramatic\u0103, precum \u0219i confirmarea documentar\u0103 a numelui s\u0103u \u00een documentele cancelariei moldovene\u0219ti pe parcursul a sute de ani. Declara\u021bia a fost f\u0103cut\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5498,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5497"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5497"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5497\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5500,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5497\/revisions\/5500"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5498"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}