{"id":5479,"date":"2020-02-13T13:21:15","date_gmt":"2020-02-13T10:21:15","guid":{"rendered":"http:\/\/chirtoca.md\/?p=5479"},"modified":"2020-02-13T13:37:52","modified_gmt":"2020-02-13T10:37:52","slug":"vasile-chirtoca-istoricul-negru-se-face-ca-n-a-inteles-nimic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/vasile-chirtoca-istoricul-negru-se-face-ca-n-a-inteles-nimic\/","title":{"rendered":"Vasile Chirtoca: Istoricul Negru se face c\u0103 n-a \u00een\u021beles nimic"},"content":{"rendered":"La 3 februarie 2020, site-ul Noi.md<\/a<\/strong> a publicat discursul<\/a><\/strong> lui Vasile Chirtoca, consilier \u00een Consiliul Municipal Chi\u0219in\u0103u, pre\u0219edintel al companiei DAAC Hermes S.A., unul dintre fondatorii Asocia\u021biei istoricilor \u0219i politologilor PRO Moldova, de la conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 organizat\u0103 de asocia\u021bia \u00een cauz\u0103, \u00een care acesta a atras aten\u021bia aupra importan\u021bei respect\u0103rii unit\u0103\u021bii dintre denumirea \u021b\u0103rii, a na\u021biunii formatoare a statului \u0219i a limbii pentru un stat t\u00een\u0103r \u0219i slab, care \u0219i-a c\u0103p\u0103tat sau rec\u0103p\u0103tat statalitatea.
\n<\/strong>
\nCum era de a\u0219teptat, acest discurs nu a fost trecut cu vederea de c\u0103tre rom\u00e2nii no\u0219tri unioni\u0219ti. \u00centre altele, istoricul Nicolae Negru a publicat \u00een Ziarul Na\u021bional un articol cu preten\u021bii de profunzime \u0219i argumentare.
\nNoi am atras aten\u021bia domnului Vasile Chirtoca asupra argumentelor istoricului Nicolae Negru \u0219i i-am solicitat un comentariu. Iat\u0103 ce r\u0103spunsuri am primit.<\/p>\n

– Domnule Chirtoca, N. Negru crede c\u0103 Dvs. v\u0103 preocupa\u021bi de politica na\u021bional\u0103, deoarece a\u021bi \u00een\u021beles c\u0103 banii n-adus fericirea\u2026
\n<\/strong>
\nEu am tr\u0103it \u00een timpuri diferite, inclusiv pe c\u00eend bani erau pu\u021bini, dar asta nu ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne bucur\u0103m de via\u021b\u0103. \u00cen acest context vreau s\u0103 atrag aten\u021bia istoricului Negru asupra faptului c\u0103 oamenii care au avut posibilitate s\u0103 fie ferici\u021bi f\u0103r\u0103 a avea bani p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 aptitudine \u0219i av\u00eendu-i, dar nu continu\u0103 s\u0103 fie ferici\u021bi datorit\u0103 banilor. Majoritatea oamenilor de afaceri din Moldova, afla\u021bi \u00eentr-o atmosfer\u0103 neoficial\u0103, vorbesc despre bani extrem de rar. Dar \u00een cazul dat, adic\u0103 \u00een discursul \u021binut la conferin\u021b\u0103 \u0219i devenit obiect de aten\u021bie a unioni\u0219tilor no\u0219tri, eu am vorbit anume despre bani, mai exact \u2013 despre cauza principal\u0103 a faptului c\u0103 \u021bara noastr\u0103 \u0219i, respectiv, cet\u0103\u021benii no\u0219tri, au din ce \u00een ce mai pu\u021bini bani. Anume unionismul, lipsa educa\u021biei patriotice pro-moldovene\u0219ti<\/strong> constituie principala cauz\u0103 a faptului, c\u0103 tinerii pleac\u0103 masiv din Republica Moldova, nu cred \u00een viitorul ei, nu creeaz\u0103 aici proiecte de dezvoltare, iar \u021bara devine tot mai s\u0103rac\u0103. Anume lipsa patriotismului moldovenesc al majorit\u0103\u021bii tinerilor care absolvesc \u0219colile \u201drom\u00e2ne\u0219ti\u201d limiteaz\u0103 substan\u021bial posibilit\u0103\u021bile realiz\u0103rii<\/strong> tuturor reformelor despre care vorbe\u0219te domnul Negru. Un exemplu gr\u0103itor poate fi faptul cum pe parcursul anilor 2000 \u201dprincipalii juri\u0219ti\u201d ai \u021b\u0103rii \u2013 membrii Cur\u021bii Constitu\u021bionale – cet\u0103\u021beni ai Rom\u00e2niei, de dragul unor interese ale statului vecin, \u00een \u00een\u021belegerea lor, au comis crime \u00eempotriva Republicii Moldova \u2013 statul care le pl\u0103tea salarii \u0219i pe care, \u00een virtutea func\u021biilor, ei ar fi trebuit s\u0103-l slujeasc\u0103. Despre ce reform\u0103 a justi\u021biei putem vorbi, dac\u0103 \u00een \u021bar\u0103 principalii judec\u0103tori tratau Legea Fundamental\u0103 a Republicii Moldova ca pe o h\u00eertie f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103<\/strong> \u2013 ba au pus Declara\u021bia de independen\u021b\u0103, o simpl\u0103 Hot\u0103r\u00eere a Parlamentului, mai presus dec\u00eet Constitu\u021bia, ba au n\u0103scocit suspendarea temporar\u0103 din func\u021bie a Pre\u0219edintelui, ba \u201dau gre\u0219it\u201d ni\u0219te calcule aritmetice elementare. De ce? Una dintre principalele cauze este faptul c\u0103 ei se consider\u0103 rom\u00e2ni \u0219i-i doare \u00een cot de justi\u021bia moldoveneasc\u0103, precum \u0219i de reforma acesteia, care \u00eel \u00eengrijoreaz\u0103 pe unionistul N. Negru.<\/p>\n

– Nicolae Negru aduce exemplul \u021b\u0103rilor dezvoltate, \u00een care denumirea limbii nu coincide cu cea a na\u021biunii formatoare a statului, dar care totu\u0219i prosper\u0103.
\n<\/strong>
\nOare domnul Negru chiar crede c\u0103 eu nu cunosc acest argument al rom\u00e2nilor locali? \u00cel cunosc perfect, anume de aceea \u00een discursul meu am atras aten\u021bia asupra realit\u0103\u021bilor din istoria recent\u0103, pentru care este vital\u0103 respectarea unit\u0103\u021bii dintre denumirea \u021b\u0103rii, a na\u021biunii formatoare a statului \u0219i a limbii anume \u00een cazul unui stat t\u00een\u0103r \u0219i slab, care \u0219i-a c\u0103p\u0103tat ori \u0219i-a restabilit statalitatea<\/strong>. De aceasta e nevoie s\u0103 avem o temelie, care s\u0103 fie punctul nostru de pornire pentru a merge \u00eenainte \u0219i a ne dezvolta. Mai ales c\u0103 noi dispunem de tot necesarul: o istorie veche \u0219i o cultur\u0103 dintre cele mai bogate, de care am putea fi m\u00eendri, dac\u0103 am da tinerilor no\u0219tri cuno\u0219tin\u021bele respective. Eu aduc ca exemplu \u021b\u0103rile fostei Iugoslavii, unde viitorii alia\u021bi ai Occidentului (Croa\u021bia, Bosnia \u0219i Her\u021begovina, Muntenegru), cu participarea activ\u0103 a for\u021belor din afar\u0103, anume cu aceasta au \u00eenceput formarea tinerelor state na\u021bionale. Apropo, conform aceluia\u0219i principiu, cu participarea activ\u0103 a societ\u0103\u021bilor secrete de origine str\u0103in\u0103, \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a secolului XIX a fost creat\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia, \u00een care na\u021biunea format\u0103 \u0219i limba comun\u0103 aveau mult mai pu\u021bine motive s\u0103 se numeasc\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti, dec\u00eet acum \u00een \u021bara noastr\u0103 \u2013 moldovene\u0219ti.<\/p>\n

\u00ce\u0219i au propria istorie limbile portughez\u0103, spaniol\u0103 \u0219i englez\u0103 \u00een \u021b\u0103rile multina\u021bionale ale Americii, unde aceste limbi erau, ini\u021bial, limbile elitei coloniale care a format aceste state \u0219i, respectiv, a luat decizii cu privire la sistemul de educa\u021bie \u0219i limbile de stat ale acestor \u021b\u0103ri. Dar dac\u0103, spre exemplu, analiz\u0103m cum din numeroasele dialecte ale germanilor a fost creat\u0103 forma literar\u0103 contemporan\u0103 a limbii germane, vedem c\u0103 a fost rezultatul muncii savan\u021bilor din trei \u021b\u0103ri (Austria, Elve\u021bia \u0219i Germania), care \u00een sec.XIX-XX au creat o limb\u0103 unic\u0103, iar Germania nu a impus nim\u0103nui nimic. Mai mult, cancelarul german Wilhelm II era \u00eempotriva acestei reforme \u0219i a \u00eensu\u0219it aceast\u0103 limb\u0103 nou\u0103 abia peste 10 ani dup\u0103 crearea ei, iar documentele pentru el erau perfectate pe vechi, \u00een forma prusian-bavarez\u0103 a limbii germane.<\/p>\n

Iar nou\u0103 ne este impus\u0103 agresiv o denumire a na\u021biunii \u0219i a limbii, nefireasc\u0103 pentru moldoveni, pe noi nimeni nu ne \u00eentreab\u0103, a\u0219a cum \u00een sec.XIX nu i-a \u00eentrebat pe moldovenii stabili\u021bi \u00eentre Prut \u0219i Nistru, precum \u0219i pe majoritatea moldovenilor din Rom\u00e2nia, cum s\u0103-\u0219i numeasc\u0103 etnia \u0219i limba<\/strong>, care exista de cel pu\u021bin 500 de ani.<\/p>\n

– Nicolae Negru pune la \u00eendoial\u0103 faptul c\u0103 Moldova de azi pretinde a fi mo\u0219tenitoarea vechii Moldove, deoarece la mijlocul sec.XIX Moldova de peste Prut cu vechile sale capitale s-a unit cu Valahia \u0219i a format un stat nou, care ulterior a fost numit Rom\u00e2nia. \u0218i anume Rom\u00e2nia, \u00een opinia sa, este mo\u0219tenitoarea \u0219i succesoarea istoric\u0103 a vechii Moldove.
\n<\/strong>
\nEu cred c\u0103 discu\u021biile despre cine \u0219i ce preten\u021bii are nu-\u0219i au rostul. Noi avem un stat t\u00een\u0103r care se nume\u0219te Republica Moldova \u0219i trebuie s\u0103 studiem istoria anume a Republicii Moldova \u00een contextul evenimentelor istorice care au avut loc pe teritoriul actual al statului nostru din timpurile pre-istorice (inclusiv civiliza\u021bia Cucuteni – Tripolie, una dintre cele mai vechi \u00een Europa, al c\u0103rei centru se afl\u0103 anume pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre). Aceast\u0103 istorie include \u0219i glorioasa perioad\u0103 geto-sarmat\u0103, \u0219i cea pu\u021bin studiat\u0103 a Evului Mediu timpuriu, \u00een care str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri direc\u021bi, ge\u021bii, nu aveau un stat unic \u0219i tr\u0103iau \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi \u00een vastul spa\u021biu montan al Carpa\u021bilor \u0219i p\u0103durile \u00eentinse de la stepele Bugeacului la Belovezhskaya Pu\u0219cha, \u0219i perioada Statului Moldovenesc, care era un fenomen vizibil pe harta Europei, iar teritoriul dintre Prut \u0219i Nistru forma temelia poten\u021bialului economic \u0219i militar al \u021b\u0103rii, \u0219i istoria \u00een componen\u021ba imperiului rus \u0219i a Rom\u00e2niei regale, timp \u00een care acest teritoriu a suportat un anumit impuls civiliza\u021bional, \u0219i perioada URSS, pe care rom\u00e2nii no\u0219tri o condamn\u0103 at\u00eet de mult, dar dac\u0103 apreciem obiectiv perioada sovietic\u0103 \u2013 acesta a fost timpul \u00een care poporul nostru a ob\u021binut succese mari \u0219i \u00een economie, \u0219i \u00een via\u021ba social\u0103, \u0219i \u00een educa\u021bie, \u0219i \u00een cultur\u0103, oric\u00eet de straniu le-ar p\u0103rea rom\u00e2nilor no\u0219tri. Cultura sovietic\u0103 moldoveneasc\u0103, \u00een pofida anumitor probleme ce \u021bin de restric\u021biile (nu interzicerea) utiliz\u0103rii limbii moldovene\u0219ti \u00een sistemul puterii \u0219i cel universitar, a atins culmi nemaiv\u0103zute. Cel pu\u021bin, \u00een 30 de ani de independen\u021b\u0103 \u0219i rom\u00e2nism local, nimeni nu s-a putut apropia de m\u0103re\u021bia talentelor de atunci (I. Dru\u021b\u0103, Gr.Vieru, D. Matcovschi, E. Doga, E. Loteanu, M. Dolgan, fra\u021bii Teodorovici, A. Chiriac etc.).<\/p>\n

\u00cen toate aceste perioade istorice pe teritoriul dat se forma cultura noastr\u0103 moldoveneasc\u0103<\/strong> \u0219i etnia noastr\u0103 moldoveneasc\u0103, ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini se trag evident nu de la Roma multina\u021bional\u0103, dar dintr-o antichitate mult mai profund\u0103, respins\u0103 de istoricii no\u0219tri rom\u00e2ni (ei provin de la Roma). Noi, moldovenii, de pe malul st\u00eeng al Prutului, nu ne-am declarat rom\u00e2ni, nici limba \u2013 rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu am participat la formarea Rom\u00e2niei, noi am r\u0103mas a\u0219a cum am fost de secole (sau poate milenii) moldoveni \u0219i ne tragem originea nu de la Roma. Noi trebuie s\u0103 ne cunoa\u0219tem propria cultur\u0103, propria istorie \u00een diferite perioade ale ei \u0219i s\u0103 ne m\u00eendrim cu ele. Istoria \u0219i cultura statului modern Republica Moldova. Noi s\u00eentem moldoveni etnici (a\u0219a ne-a spus str\u0103bunii) \u0219i avem tot dreptul s\u0103 ne numim \u021bara Republica Moldova. Acest stat este recunoscut de comunitatea mondial\u0103, inclusiv de statul rom\u00e2n. Noi avem tot dreptul s\u0103 ne numim moldoveni, iar limba \u2013 moldoveneasc\u0103, avem \u00een acest sens mult mai multe motive ca tinerele state balcanice, care au fost consultate de persoane cu nume evident ne-slave.<\/strong><\/p>\n

De ce fra\u021bii no\u0219tri rom\u00e2ni se \u00eempotrivesc acestui lucru? Dvs. dori\u021bi lichidarea Republicii Moldova? Dar majoritatea locuitorilor \u021b\u0103rii noastre nu-\u0219i doresc acest lucru. Poate ar trebui s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103ca\u021bi cu aceasta \u0219i s\u0103 cugeta\u021bi asupra faptului cum s\u0103 dezvolt\u0103m acest stat \u00een a\u0219a fel, \u00eenc\u00eet s\u0103-i \u00eemp\u0103c\u0103m pe to\u021bi oponen\u021bii sau, cel pu\u021bin, pe cei capabili s\u0103 ra\u021bioneze \u00een baza realit\u0103\u021bilor existente \u00een regiune \u0219i \u00een lume.<\/p>\n

Cu privire la denumirea limbii, eu desigur accept c\u0103 limba literar\u0103 contemporan\u0103 a moldovenilor \u0219i a rom\u00e2nilor a suferit schimb\u0103ri majore comparativ cu limba vorbit\u0103 de oamenii simpli din Republica Moldova. \u0218i aceast\u0103 versiune a limbii, numit\u0103 rom\u00e2n\u0103, are realiz\u0103ri (termenii \u0219i no\u021biunile moderne au c\u0103p\u0103tat analogisme adecvate, au ap\u0103rut noi oportunit\u0103\u021bi de auto-exprimare), dar exist\u0103 \u0219i inova\u021bii care pot fi explicate numai prin ignorarea tradi\u021biei populare moldovene\u0219ti, motive politice sau tendin\u021ba de a imita ni\u0219te limbi str\u0103ine. Spre exemplu, \u00een prezent noi nu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, dar \u201dfacem studii\u201d, ceea ce nu este specific limbii noastre \u0219i este \u00eemprumutat orbe\u0219te din englez\u0103; noi nu mai s\u00eentem, ci suntem, nu \u00eemplem, ci umplem, nu atac\u0103m, ci mergem \u00een ofensiv\u0103 etc. Multor moldoveni le este fizic dificil s\u0103-\u0219i regleze aparatul vorbirii la aceste straniet\u0103\u021bi ale lingvi\u0219tilor \u0219i filologilor rom\u00e2ni. Pentru noi e mai bine s\u0103 folosim cuvintele noastre, moldovene\u0219ti \u0219i noi avem tot dreptul s\u0103 numim limba noastr\u0103 contemporan\u0103, \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i de rom\u00e2ni, moldoveneasc\u0103, a\u0219a cum a fost ea format\u0103 de scriitorii \u0219i poe\u021bii cu origini moldovene\u0219ti, \u00een marea majoritate.<\/strong> \u00cen aceast\u0103 ordine de idei \u00eemi este apropiat\u0103 pozi\u021bia expus\u0103 aici<\/a><\/strong>.<\/p>\n

Cu privire la Eminescu, domnul Negru \u00eensu\u0219i \u0219i-a propus sa aleag\u0103 \u00eentre mine \u0219i Eminescu f\u0103r\u0103 nici un motiv \u2013 \u00een discursul meu de la conferin\u021b\u0103, eu am explicat clar de ce statul moldovenesc t\u00een\u0103r \u0219i slab trebuie s\u0103-\u0219i numeasc\u0103 limba a\u0219a cum o numesc \u0219i au numit-o moldovenii, inclusiv \u00eensu\u0219i Eminescu (\u00een prima perioad\u0103) \u0219i p\u0103rin\u021bii s\u0103i \u2013 moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

– Nicolae Negru sus\u021bine c\u0103 Dvs. a\u021bi fi \u00eempotriva faptului c\u0103 la 1859 Moldova \u0219i Valahia s-au unit\u2026
\n<\/strong>
\nCer scuze, v\u0103 \u00eentrerup. Eu nu-s nici \u00eempotriv\u0103, nici pentru \u2013 nu are sens s\u0103 vorbim despre aceasta, eu s\u00eent \u00eempotriva lichid\u0103rii na\u021biunii moldovene\u0219ti \u0219i a ideii moldovene\u0219ti, care are r\u0103d\u0103cini istorice profunde, mistice \u0219i ezoterice. Nu vreau ca cineva s\u0103-mi spun\u0103 mie cine-s eu \u2013 mi-au spus-o p\u0103rin\u021bii, buneii \u0219i bunicile. M\u0103 bucur c\u0103 fra\u021bii rom\u00e2ni au reu\u0219it s\u0103 extind\u0103 hotarele statului lor \u0219i s\u0103 ocupe o parte semnificativ\u0103 a Daciei \u2013 patria noastr\u0103 istoric\u0103 comun\u0103. Iar posibilitatea unei viitoare uniri dintre Republica Moldova \u0219i Rom\u00e2nia nu trebuie s\u0103 fie o idee politic\u0103, dat fiind c\u0103 ea contravine legisla\u021biei Republicii Moldova, ci obiectul unor discu\u021bii calme a reprezentan\u021bilor elitelor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, f\u0103r\u0103 a d\u0103una unii altora, cum se face \u00een prezent. \u00cen acest caz, pentru mult\u0103 lume va deveni limpede c\u0103 acest lucru este imposibil din mai multe motive, inclusiv geopolitice, precum \u0219i pentru c\u0103 elita rom\u00e2neasc\u0103 nu este gata s\u0103 discute cu moldovenii aceast\u0103 chestiune de la egal la egal.<\/p>\n

– El scrie c\u0103 Dvs. opta\u021bi pentru ridicarea barierelor pe Prut, pentru revenirea la alfabetul chirilic\u2026
\n<\/strong>
\nAceste presupuneri ale sale nu-s corecte. Orice persoan\u0103 care \u0219tie carte \u00een\u021belege, c\u0103 chirili\u021ba poate servi limbii moldovene\u0219ti mai bine, de aceea trecerea la latin\u0103 a urm\u0103rit scopuri pur politice \u0219i avea sarcina s\u0103 motiveze \u201dprovenien\u021ba latin\u0103\u201d a limbii noastre. Dar trebuie s\u0103 fii o persoan\u0103 foarte departe de realit\u0103\u021bile noastre ca s\u0103 promovezi \u0219i s\u0103 tinzi spre asta. De aceea eu nu optez pentru revenirea la alfabetul chirilic, inclusiv pentru a nu reduce spa\u021biul cultural unic moldo-rom\u00e2n. \u00cens\u0103 pentru statul moldovenesc actual ar fi de dorit s\u0103 creeze propriul centru lingvistic, care ar avea sarcina s\u0103 p\u0103streze \u00een limb\u0103 vechile cuvinte moldovene\u0219ti, declarate de rom\u00e2ni arhaice, etimologia c\u0103rora este \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i care ne leag\u0103 de r\u0103d\u0103cinile noastre, precum \u0219i gramatica istorice\u0219te caracteristic\u0103 limbii noastre. \u0218i rom\u00e2nii au nevoie de aceasta. Spuneam la conferin\u021b\u0103 c\u0103 toate cuvintele moldovene\u0219ti au fost incluse \u00een dic\u021bionarele rom\u00e2ne\u0219ti, \u0219i cele care vor mai ap\u0103rea la fel de rapid vor fi incluse \u00een dic\u021bionare \u2013 rom\u00e2nii au pus la punct acest lucru, de aceea identitatea lingvistic\u0103 se va p\u0103stra.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de aceasta, noi, moldovenii, a c\u0103ror literatur\u0103 clasic\u0103 (\u0219i nu numai), dar \u0219i muzica, formeaz\u0103 baza culturii poporului rom\u00e2n, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 purt\u0103m responsabilitatea pentru viitor, inclusiv cel al etniei formate \u00een Rom\u00e2nia contemporan\u0103. Moldovenii \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i vor spune cuv\u00eentul \u00een formarea viitorului popoarelor fr\u0103\u021be\u0219ti. \u0218i noi deja avem ce spune.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere vreau s\u0103-l \u00eendemn pe inginerul-istoric Nicolae Negru s\u0103 nu uite c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een Republica Moldova, c\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i aici \u00ee\u0219i c\u00ee\u0219tig\u0103 mijloacele de existen\u021b\u0103. Trebuie ori s\u0103 iube\u0219ti propria \u021bar\u0103, ori s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een alt\u0103 parte. Dac\u0103 nu-\u021bi iube\u0219ti \u021bara \u0219i promovezi aceast\u0103 ne-iubire, adic\u0103 e\u0219ti ne-prietenul ei, prezin\u021bi un anumit pericol pentru aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i meri\u021bi aceea\u0219i atitudine fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103. Eu cred c\u0103 a sosit timpul s\u0103 cuget\u0103m asupra unor restric\u021bii legislative \u00een activitatea agen\u021bilor str\u0103ini \u0219i s\u0103 revenim la practica reglement\u0103rii activit\u0103\u021bii \u00een domeniul politicii persoanelor cu dubl\u0103 cet\u0103\u021benie \u00een Republica Moldova.","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 3 februarie 2020, site-ul Noi.md<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5480,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5479"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5479"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5479\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5485,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5479\/revisions\/5485"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5480"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5479"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}