{"id":4730,"date":"2017-01-09T11:44:06","date_gmt":"2017-01-09T08:44:06","guid":{"rendered":"http:\/\/chirtoca.md\/?p=4730"},"modified":"2017-01-09T11:46:12","modified_gmt":"2017-01-09T08:46:12","slug":"memorandumul-cu-fmi-occidentul-a-sustinut-moldova-din-punct-de-vedere-politic-dar-ce-va-fi-cu-economia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/memorandumul-cu-fmi-occidentul-a-sustinut-moldova-din-punct-de-vedere-politic-dar-ce-va-fi-cu-economia\/","title":{"rendered":"Memorandumul cu FMI: Occidentul a sus\u021binut Moldova din punct de vedere politic. Dar ce va fi cu economia?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00cen via\u021ba economic\u0103 a Moldovei cel mai discutat eveniment din 2016 a fost semnarea Memorandumului cu Fondul Monetar Interna\u021bional.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autorit\u0103\u021bile l-au numit drept cea mai mare realizare a anului trecut.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 dac\u0103 intr\u0103m \u00een detaliile textului documentului, atunci nu e totul chiar a\u0219a, iar autorit\u0103\u021bile nu g\u00eendesc chiar a\u0219a \u00een realitate. Totodat\u0103, mul\u021bi reprezentan\u021bi ai mediului de afaceri consider\u0103 c\u0103 Memorandumul nu va contribui la dezvoltarea economiei moldovene\u0219ti. Cunoscutul \u00eentreprinz\u0103tor, <strong>pre\u0219edintele concernului DAAC Hermes, <a title=\"Vasilii Chirtoca\" href=\"http:\/\/moldovenii.md\/md\/people\/1259\" target=\"_blank\">Vasilii Chirtoca<\/a>, <\/strong>\u0219i-a expus pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de obliga\u021biile asumate de Guvern \u00een fa\u021ba FMI-ului.<\/p>\n<p><strong>Sprijin, \u00een general, politic<\/strong><\/p>\n<p>&#8211; Este clar\u0103 inten\u021bia actualei conduceri a \u021b\u0103rii de a ob\u021bine sus\u021binerea unui \u0219ir de state str\u0103ine, care controleaz\u0103 Fondul Monetar Interna\u021bional. Anume din aceste considerente Guvernul a \u0219i dorit s\u0103 semneze acest memorandum, care, \u00een acest caz, este o condi\u021bie important\u0103 pentru ca Executivul s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijinul politic al Occidentului. Cel mai probabil, aceasta este principala sarcin\u0103 urm\u0103rit\u0103 de Guvernul RM lans\u00eend negocierile cu FMI.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 actuala finan\u021bare pe care o putem ob\u021bine \u00een urma semn\u0103rii Memorandumului nu se compar\u0103 cu necesit\u0103\u021bile statului \u00een investi\u021bii, cifrate la miliarde de dolari pe an. Nu putem compara m\u0103rimea finan\u021b\u0103rii promise cu rezervele valutare ale Republicii Moldova. Angajamentele asumate de Guvern reflectate \u00een Memorandum doar \u00eenghea\u021b\u0103 aceste rezerve, f\u0103r\u0103 a oferi posibilitatea de a le utiliza cu adev\u0103rat.<\/p>\n<p>Compara\u021bi: noul program al FMI pentru Moldova este estimat la 129,4 milioane DST sau circa 8,8 milioane pentru trei ani. Banca Mondial\u0103 urma s\u0103 ne acorde p\u00een\u0103 la finele anului de milioane pentru sprijinul bugetului. Probabil c\u0103 timp de trei ani noi vom mai ob\u021bine c\u00eeteva sute de milioane de dolari \u00een credit pentru diferite proiecte. Iar rezervele oficiale de rezerv\u0103 ale RM constituie peste miliarde \u0219i se afl\u0103 peste hotare, amplasate sub procente mizere \u00een depozite \u0219i \u00een obliga\u021biile altor state. <strong>Iar noi le putem utiliza doar \u00een cazuri excep\u021bionale<\/strong>.<\/p>\n<p>Adic\u0103, \u00een rezultatul semn\u0103rii acestui document, nu se a\u0219teapt\u0103 fluxuri financiare enorme, care ar putea dezvolta economia noastr\u0103. Acest lucru este clar. \u0218i eu reiterez c\u0103 putem doar s\u0103 vorbim despre faptul c\u0103 semnarea Memorandumului ne ofer\u0103 un anumit sprijin politic din partea Occidentului.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, \u00een pofida importan\u021bei unei asemenea sus\u021bineri, negociatorii din partea Moldovei \u00een procesul de elaborare a acestui document ar fi putut s\u0103 \u00eencerce s\u0103 apere mai mult oportunit\u0103\u021bile pentru cre\u0219terea economic\u0103 a \u021b\u0103rii noastre. Este evident c\u0103 angaja\u021bii FMI nu au suficiente cuno\u0219tin\u021be pentru a propune m\u0103suri adecvate pentru dezvoltarea economiei \u021b\u0103rii noastre. Cel pu\u021bin, asemenea concluzii pot fi f\u0103cute \u00een urma colabor\u0103rii FMI-ului cu Republica Moldova. Rezultatele s\u00eent urm\u0103toarele: <strong>economia RM cre\u0219tea doar atunci c\u00eend rela\u021biile cu FMI erau \u00eentrerupte. <\/strong><\/p>\n<p>Speciali\u0219tii FMI \u0219tiu cum s\u0103 stabilizeze sistemul financiar. Ei au drept sarcin\u0103 s\u0103 fac\u0103 transparent\u0103 informa\u021bia despre ac\u021bionarii b\u0103ncii, s\u0103 coreleze dob\u00eenzile din sistemul bancar cu prognozele infla\u021biei, s\u0103 majoreze rezervele financiare ale starului \u00een dolari \u0219i euro. Se vorbe\u0219te mult despre lupta anticorup\u021bie. Totodat\u0103, r\u0103m\u00eene \u00een umbr\u0103 faptul c\u0103 principala cauz\u0103 a corup\u021biei o constituie salariile mizere ale func\u021bionarilor, ca o consecin\u021b\u0103 a economiei slabe.<\/p>\n<p><strong>Nou\u0103 nu ni se ofer\u0103 recomand\u0103ri cum s\u0103 asigur\u0103m cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi nu ne dau sfaturi cum s\u0103 c\u00ee\u0219tig\u0103m bani. <\/strong>Mai mult, m\u0103surile propuse \u00een Memorandum, dimpotriv\u0103, fr\u00eeneaz\u0103 at\u00eet dezvoltarea economic\u0103, c\u00eet \u015fi cea social\u0103. Mai jos voi explica de ce cred a\u015fa.<\/p>\n<p><strong>Despre targetarea infla\u0163iei<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen Memorandum se spune: <strong>\u201eVom \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i \u015fi mai departe targhetarea infla\u0163iei\u201d. <\/strong>Ce consecin\u0163e vor fi? Targetarea infla\u0163iei \u00een practic\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi trebuie s\u0103 promov\u0103m o politic\u0103 \u00een rezultatul c\u0103reia dob\u00eenzille creditelor \u00een economie vor trebui corelate cu prognoza infla\u0163iei. \u00cen opinia autorilor acestui document, cu c\u00eet e mai mare infla\u0163ia, cu at\u00eet mai mari trebuie s\u0103 fie dob\u00eenzile.<\/p>\n<p>\u00centr-adev\u0103r, \u00een \u0163\u0103rile occidentale, \u00eendat\u0103 ce cre\u015fte infla\u0163ia to\u0163i ridic\u0103 dob\u00eenzile la credite, iar peste un timp oarecare, infla\u0163ia se reduce. Dac\u0103 rata de baz\u0103 a unei b\u0103nci centrale occidentale constitue 1% sau chiar \u015fi o valoare negativ\u0103, respectiv, b\u0103ncile comerciale ofer\u0103 credite de consum sau ipotecare cu 3-5%. Aproximativ la acelea\u015fi rate este creditat \u015fi businessul. C\u00eend b\u0103ncile centrale comunic\u0103 despre cre\u015fterea acestor dob\u00eenzi cu 0,5% sau 1%, mul\u0163i consumatori se g\u00eendesc: \u201eDe ce s\u0103 fac aceast\u0103 cump\u0103r\u0103tur\u0103 anume acum? Mai bine a\u015ftept c\u00eend dob\u0103nzile vor sc\u0103dea din nou\u201d. Astfel, \u00een economiile cu nivel \u00eenalt ale creditelor de consum, odat\u0103 cu majorarea dob\u00eenzilor de c\u0103tre b\u0103ncile centrale, scade cererea consumatorilor \u015fi, respectiv, se reduc pre\u0163urile la m\u0103rfurile de larg consum. Drept consecin\u0163\u0103, infla\u0163ia se reduce.<\/p>\n<p>\u00cen \u0163\u0103rile occidentale aceasta func\u0163ioneaz\u0103. \u00cens\u0103, aplic\u00eend aceast\u0103 teorie fa\u0163\u0103 de reglementarea sistemelor financiare \u00een state ca Republica Moldova, nu este luat \u00een calcul factorul general: <strong>la ce nivel al dob\u00eenzilor bancare o asemenea reglementare are un impact pozitiv asupra economiei \u015fi la care trage economia \u00een jos. <\/strong><\/p>\n<p>Majorarea acestor rate cu 0,5-1% practic nu influen\u021beaz\u0103 asupra dezvolt\u0103rii economiilor \u0219i afacerilor occidentale, pentru c\u0103 pentru business nu este critic\u0103 scumpirea mijloacelor de creditare cu 0,5% sau 1%. Ei pot \u201esuporta\u201d aceste rate, deoarece creditele s\u00eent ieftine \u0219i lungi \u2013 pe 7-10 ani. La urma urmelor, ei pot achita f\u0103r\u0103 probleme jum\u0103tate de an 0,5-1% suplimentar.<\/p>\n<p>\u00cen opinia noastr\u0103, aceast\u0103 \u201elege\u201d func\u021bioneaz\u0103 eficient c\u00eend ratele \u00een economie nu s\u00eent mai mari de 5%, iar majorarea lor nesemnificativ\u0103 (cu 0,5%-1%) re\u021bine cererea de consum, dar practic nu influen\u021beaz\u0103 afacerile. \u00cens\u0103 \u00een cazul ratelor mai mari de 5%, majorarea lor ulterioar\u0103 devine destul de sensibil\u0103, iar la ratele de 8-10% &#8211; catastrofal\u0103 pentru dezvoltarea economiei \u0219i afacerilor. Acest lucru \u00eel \u00een\u021belege orice businessman care a contractat vreodat\u0103 un credit. Totodat\u0103, <strong>pentru orice contabil este clar c\u0103 rata \u00eenalt\u0103 la credite este o component\u0103 solid\u0103 a costului <\/strong>produc\u021biei \u00eentreprinderilor industriale \u0219i, prin urmare, un stimulent important al infla\u021biei. Astfel, noi punem jugul \u00eenaintea boilor.<\/p>\n<p>Precum se \u0219tie, b\u0103ncile din Moldova crediteaz\u0103 afacerile \u00een lei la dob\u00eenzi foarte \u00eenalte, ceea ce are o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu costul mijloacelor \u00eemprumutate. Legisla\u021bia noastr\u0103, iar\u0103\u0219i la insisten\u021ba FMI-ului, nu prevede posibilitatea credit\u0103rii pe termen lung a b\u0103ncilor comerciale din partea B\u0103ncii Na\u021bionale a Moldovei. Este un non sens. A\u0219a ceva nu exist\u0103 nic\u0103ieri \u00een lume (\u00een afar\u0103 de a\u0219a-zisele \u021b\u0103ri bananiere), iar din aceast\u0103 cauz\u0103, b\u0103ncile noastre comerciale cu un capital propriu mic iau mijloacele de baz\u0103 pentru creditarea afacerilor de pe pia\u021b\u0103, sub form\u0103 de depozite.<\/p>\n<p><strong>Depozitele, ca urmare a politicii aceleia\u0219i BNM (sau \u00een lipsa unei asemenea politici), s\u00eent scumpe, fapt ce din nou constituie un factor important al infla\u021biei. <\/strong>Ratele mari la credite (\u00een 2015-2016 \u00een \u021bara noastr\u0103 ele au dep\u0103\u0219it cu mult 20%) doar stimuleaz\u0103 cre\u0219terea pre\u021burilor. Iar \u00een acest caz, banca central\u0103 are doar o singur\u0103 ie\u0219ire \u2013 s\u0103 restric\u021bioneze b\u0103ncile comerciale, major\u00eend normativele rezervelor obligatorii. Drept consecin\u021b\u0103, b\u0103ncile s\u00eent lipsite de posibilitatea de a credita proiecte pe termen lung. Astfel, posibilit\u0103\u021bile investi\u021bionale ale businessului moldovenesc <strong>imediat cad (practic, se reduc la zero), <\/strong>pentru, c\u0103 av\u00eend credite chiar \u0219i cu 10-15%, afacerile nu pot dezvolta niciun proiect investi\u021bional.<\/p>\n<p>\u00cen acest caz, \u00eentreprinderile ce au nevoie de investi\u021bii s\u00eent nevoite s\u0103 apeleze la finan\u021barea \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103, care poate fi ob\u021binut\u0103 la pre\u021bul de 6-7% anual. Dar aceasta, cum se spune, nu e o variant\u0103 bun\u0103. Adev\u0103rul este c\u0103 deprecierea valutei na\u021bionale are loc mai repede dec\u00eet cre\u0219terea pre\u021burilor pe pia\u021ba intern\u0103. Astfel, apar riscuri majore de curs la companiile ce implementeaz\u0103 proiecte investi\u021bionale din contul creditelor \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103. \u0218i nici pe departe to\u021bi businessmenii s\u00eent capabili s\u0103 accepte aceste riscuri.<\/p>\n<p>Afacerile orientate spre pia\u021ba intern\u0103 nu-\u0219i pot permite acest lucru, iar mul\u021bi dintre cei care au \u00eencercat au ajuns \u00eentr-o situa\u021bie foarte dificil\u0103. Doar businessul ce ob\u021bine v\u00eenz\u0103ri \u00een valut\u0103 poate lua credite \u00een aceea\u0219i valut\u0103. Dac\u0103 ai luat credit \u00een euro, atunci trebuie s\u0103 expor\u021bi \u0219i s\u0103 prime\u0219ti plata pentru marf\u0103 \u00een euro. Acela\u0219i lucru se refer\u0103 \u0219i la import, iar deseori, din cauza costului diferit al creditelor \u00een valut\u0103 local\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103, este mai convenabil s\u0103 iei credit \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103 \u0219i s\u0103 procuri marfa peste hotare, \u00een condi\u021biile existen\u021bei unor produse similare locale de o calitate satisf\u0103c\u0103toare. Adic\u0103, \u201esemn\u00eend\u201d sub targetarea infla\u021biei, Guvernul \u0219i banca noastr\u0103 central\u0103 semneaz\u0103 pentru ca ratele \u00een lei s\u0103 fie \u00eentotdeauna mai mari dec\u00eet dob\u00eenzile \u00een valut\u0103 str\u0103in\u0103, ceea ce este categoric inadmisibil. \u00cen caz contrar, va perpetua situa\u021bia de ast\u0103zi \u2013 <strong>neobservat pentru autorit\u0103\u021bi, pia\u021ba prioritar\u0103 de comercializare a valutei \u0219i m\u0103rfurilor str\u0103ine va continua s\u0103 se dezvolte. <\/strong><\/p>\n<p>Noi credem c\u0103 ratele dob\u00eenzilor la creditele \u00een lei nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 5-7%, creditele trebuie s\u0103 fie pe termen lung \u2013 de la 7 p\u00een\u0103 la 10 ani, iar creditele ipotecare pentru familii \u2013 p\u00een\u0103 la 30 de ani. Doar \u00een asemenea condi\u021bii putem spera la o cre\u0219tere serioas\u0103 a economiei noastre.<\/p>\n<p><strong>Ce va fi cu leul<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen Memorandum se vorbe\u0219te mult despre transparen\u021ba ac\u021bionarilor b\u0103ncilor. Vor fi depista\u021bi ace\u0219tia sau nu (eu nu s\u00eent \u00eempotriva transparen\u021bei), dar to\u021bi cei care s\u00eent pu\u021bin la curent \u00een\u021beleg c\u0103 nu aceasta este problema c\u0103reia s\u0103-i fie dedicat\u0103 a cincea parte din textul Memorandumului. Aceasta este o problem\u0103 minor\u0103, pentru care putea fi suficient\u0103 o singur\u0103 propozi\u021bie. Ce-i drept, unii speciali\u0219ti ini\u021bia\u021bi \u00een aceast\u0103 problem\u0103 spun c\u0103 totul nu e at\u00eet de simplu. Ei afirm\u0103 c\u0103, la insisten\u021ba FMI-ului, \u00een timpul apropiat, va fi modificat\u0103 legisla\u021bia, astfel c\u0103 vor fi limitate semnificativ posibilit\u0103\u021bile de finan\u021bare de c\u0103tre b\u0103nci a persoanelor afiliate, a c\u0103ror list\u0103 se va extinde (inclusiv p\u00een\u0103 la fini \u0219i n\u0103na\u0219i), ceea ce va conduce la faptul c\u0103 mul\u021bi ac\u021bionari locali (moldoveni) vor fi nevoi\u021bi s\u0103 scape de ac\u021biunile lor \u00een favoarea cet\u0103\u021benilor str\u0103ini. Oare nu e o metod\u0103 bun\u0103 pentru str\u0103ini s\u0103 ob\u021bin\u0103 controlul total asupra unei ramuri-cheie a economiei?<\/p>\n<p>Dar, cel mai probabil, acest text lung are menirea ca cei care citesc Memorandumul s\u0103 nu acorde aten\u021bia la o problem\u0103 foarte important\u0103, pentru care a fost dedicat\u0103 doar o singur\u0103 fraz\u0103: \u201eBNM nu va \u00eempiedica fluctua\u021biile cursului de schimb dictate de factorii fundamentali, limit\u00eendu-\u0219i interven\u021biile pe pia\u021ba valutar\u0103\u201d. Astfel, statului nostru, B\u0103ncii Na\u021bionale <strong>pur \u0219i simplu li se interzice s\u0103 promoveze o politic\u0103 ce va men\u021bine un leu puternic fa\u021b\u0103 de valutele str\u0103ine. <\/strong><\/p>\n<p>\u00cen opinia mea, aceast\u0103 obliga\u021bie a guvernului este profund gre\u0219it\u0103. Pentru ca economia noastr\u0103 s\u0103 devin\u0103 atractiv\u0103 din punct de vedere investi\u021bional, iar cet\u0103\u021benii no\u0219tri s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 economiile \u00een lei, major\u00eend masa \u00een lei din economie (or, asta este bog\u0103\u021bia noastr\u0103), trebuie, dimpotriv\u0103, promovat\u0103 o politic\u0103 financiar\u0103 dur\u0103, care ar \u021bine men\u021bine leul fa\u021b\u0103 de principalul co\u0219 de valute \u201edolar\/euro\u201d \u0219i chiar l-ar ridica. Astfel, de r\u00eend cu atractivitatea economiei, noi am spori \u0219i nivelul de trai al popula\u021biei.<\/p>\n<p>Ni se spune c\u0103 acest lucru este r\u0103u pentru export etc. Dar leul puternic nu este principala problem\u0103 pentru export \u0219i exportatori. Cea mai important\u0103 problem\u0103 pentru exportatori este posibilitatea (sau imposibilitatea) de a ob\u021bine \u00een \u021bar\u0103 finan\u021bare ieftin\u0103 \u0219i pe termen lung \u00een valut\u0103 na\u021bional\u0103. De aceea, eu a\u0219 propune FMI-ului, dac\u0103 func\u021bionarii lui s\u00eent preocupa\u021bi cu adev\u0103rat de cre\u0219terea economiei moldovene\u0219ti (eu cred \u00een asta), <strong>s\u0103 oblige Guvernul RM s\u0103 \u201d\u021bin\u0103\u201d leul \u0219i chiar pu\u021bin s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103, anun\u021b\u00eend acest lucru drept o parte a politicii oficiale \u00een domeniul economiei. <\/strong>Eu s\u00eent convins c\u0103 conducerea B\u0103ncii Na\u021bionale \u00een\u021belege foarte bine cum poate fi f\u0103cut acest lucru.<\/p>\n<p>\u00cen pofida faptului c\u0103 la noi un miliard de dolari din rezerve a fost sp\u0103lat, rezervele BNM s\u00eent destul de mari (circa miliarde) pentru a stabiliza leul \u0219i a-i oferi posibilitatea s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103. Se \u0219tie c\u0103 \u00een timpul crizei financiare din 2009, BNM-ului i-au fost suficiente 0 de milioane pentru a stabiliza sistemul financiar, dup\u0103 care, \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103, volumul rezervelor a fost restabilit.<br \/>\n<strong>Creditele \u00eentreprinderilor de stat s\u00eent cheltuielile bugetare?<\/strong><\/p>\n<p>Citat din Memorandum: \u201eCreditarea curat\u0103 a \u00eentreprinderilor de stat va fi atribuit\u0103 la cheltuielile bugetare\u201d.<\/p>\n<p>Nu e clar de ce creditele \u00eentreprinderilor de stat trebuie egalate la cheltuielile bugetare. Exist\u0103 \u00eentreprinderi de stat \u0219i private. Pe pia\u021b\u0103 ele s\u00eent egale. Exist\u0103 sistemul de management corporativ, exist\u0103 sistemul decizional, stabilit de legisla\u021bia RM \u0219i de statutele \u00eentreprinderilor. Desigur, pentru dezvoltarea lor, \u00eentreprinderile de stat, ca \u0219i cele private, trebuie s\u0103 ia credite. Acest punct din Memorandum privind creditarea \u00eentreprinderilor de stat <strong>va fr\u00eena semnificativ dezvoltarea \u00eentreprinderilor de stat \u0219i, <\/strong>respectiv, cre\u0219terea economic\u0103. \u00cens\u0103 va contribui la cre\u0219terea deficitului bugetar pe h\u00eertie \u0219i a necesit\u0103\u021bii de a apela din nou la finan\u021barea extern\u0103 pentru acoperirea lui.<\/p>\n<p><strong>E devreme s\u0103 major\u0103m impozitul pe imobil<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen Memorandum Guvernul s-a obligat: \u201eNe propunem s\u0103 revizuim mecanismul de evaluare a valorii cadastrale a activelor imobiliare, pentru a l\u0103rgi baza de impozitare pentru impozitele pe imobil.\u201d.<\/p>\n<p>Se propune o majorare mare a impozitului pe imobil, ceea ce, practic, a fost deja f\u0103cut. Pentru cele c\u00eeteva mii de persoane ale c\u0103ror imobil cost\u0103 c\u00eeteva milioane de lei nu este o problem\u0103 mare. \u00cens\u0103 \u00eentr-o economie ce se dezvolt\u0103 \u0219i necesit\u0103 stimularea acestei dezvolt\u0103ri <strong>s\u00eent foarte nedorite m\u0103surile ce ar limita construc\u021biile. <\/strong><\/p>\n<p>C\u00eend economia moare, prima moare ramura construc\u021biilor, iar c\u00eend ea rena\u0219te, prima rena\u0219te ramura construc\u021biilor. Aceasta trebuie stimulat\u0103, \u00eencurajat\u0103. Eu cred c\u0103 noi nu am crescut suficien\u021bi contribuabili pentru a limita construc\u021bia locuin\u021belor private. Oferi\u021bi-le posibilitatea oamenilor m\u0103car vreo zece ani s\u0103 construiasc\u0103 case mari, s\u0103 cumpere apartamente mari, iar c\u00eend aceast\u0103 problem\u0103 va fi epuizat\u0103, atunci ridica\u021bi impozitele. Totodat\u0103, noi vom dezvolta companiile de construc\u021bie \u2013 o parte important\u0103 a economiei moldovene\u0219ti.<\/p>\n<p><strong>Memorandumul reflect\u0103 interesele companiilor str\u0103ine. Cea mai important\u0103 e majorarea tarifelor?<\/strong><\/p>\n<p>\u201eNe asum\u0103m angajamentul s\u0103 solu\u021bion\u0103m problema arieratelor acumulate \u00een sectorul energetic \u0219i s\u0103 stabilim tarifele la nivelurile ce vor asigura recuperarea costurilor\u201d, a promis Guvernul FMI-ului. De asemenea, \u00een Memorandum este scris\u0103 \u0219i obliga\u021bia unei \u201eajust\u0103ri la timp a tarifelor la serviciile utilit\u0103\u021bilor publice, pentru a asigura viabilitatea financiar\u0103 a companiilor energetice \u0219i a preveni acumularea de costuri cvasifiscale. Cu ajutorul B\u0103ncii Mondiale, vom elabora \u0219i pune \u00een aplicare un mecanism transparent pentru a asigura ajustarea la timp a tarifelor la serviciile comunale\u201d.<\/p>\n<p>Respect foarte mult investitorii str\u0103ini, dar nu e clar de ce Memorandumul reflect\u0103 interesele companiilor str\u0103ine, de ale c\u0103ror cheltuieli s\u00eent at\u00eet de \u00eengrijora\u021bi func\u021bionarii de la FMI. Orice companie str\u0103in\u0103 sau moldoveneasc\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i solu\u021bioneze problemele \u00een cadrul negocierilor cu Guvernul, dar nu s\u0103 exercite, prin intermediul instan\u021belor externe, presiune asupra autorit\u0103\u021bilor moldovene pentru a scrie frazele respective \u00een Memorandum \u2013 document ce reglementeaz\u0103 rela\u021biile la un nivel mai \u00eenalt dec\u00eet rela\u021biile dintre furnizori \u0219i consumatori.<\/p>\n<p>Este curios faptul c\u0103 se propune din nou majorarea tarifelor la resursele energetice \u00een timp ce pre\u021bul lor \u00een lume s-a redus \u0219i se men\u021bine la un nivel sc\u0103zut. Nivelul de trai al popula\u021biei depinde direct de m\u0103rimea tarifelor. Se putea cel pu\u021bin de omis din text acest fapt \u0219i de a nu obliga Guvernul. Dar dac\u0103 m\u00eeine petrolul va fi \u0219i mai ieftin, atunci care e sensul de a majora aceste tarife? Rusia promite s\u0103 reduc\u0103 semnificativ pre\u021burile la gaze \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, noi ne-am asumat obliga\u021bia de a majora tarifele. Unde e logica?<\/p>\n<p>Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vor fi majorate toate tarifele, dar, totodat\u0103, nu exist\u0103 nicio m\u0103sur\u0103 \u00eendreptat\u0103 spre asigurarea cre\u0219terii economice \u0219i posibilitatea ca oamenii s\u0103 c\u00ee\u0219tige bani, iar statul s\u0103 achite pensii normale.<\/p>\n<p>\u00cen schimb Guvernul s-a obligat: \u201eInten\u021bion\u0103m s\u0103 implement\u0103m reforme \u00een sistemul de pensii actual\u201d. \u0218i acest lucru deja se face, deoarece Parlamentul a majorat recent v\u00eersta de pensionare.<\/p>\n<p><strong>Dar unde se scrie despre cre\u0219terea economiei?<\/strong><\/p>\n<p>Cre\u0219terii economice \u00een Memorandum \u00eei s\u00eent dedicate doar c\u00eeteva r\u00eenduri: \u201ePentru a facilita o cre\u0219tere economic\u0103 poten\u021bial\u0103 mai mare \u0219i reducerea s\u0103r\u0103ciei pe termen mediu, ne propunem s\u0103 actualiz\u0103m Strategia de reducere a s\u0103r\u0103ciei, reflect\u00eend schimb\u0103rile \u00een dezvoltarea economic\u0103, care au avut loc dup\u0103 publicarea acestui document \u00een anul 2013.<\/p>\n<p>Mai este un punct formal: \u201eConsider\u0103m consolidarea guvernan\u021bei economice \u0219i a transparen\u021bei ca priorit\u0103\u021bi de v\u00eerf care vor asigura baza necesar\u0103 pentru o cre\u0219tere economic\u0103 robust\u0103\u201d. E ridicol \u0219i trist.<\/p>\n<p>Principalul factor al cre\u0219terii economice nu este consolidarea unei asemenea guvern\u0103ri, care are loc de regul\u0103 dup\u0103 semnarea unor astfel de memorandumuri \u2013 se reformeaz\u0103 totul. Unele institu\u021bii se lichideaz\u0103, altele se creeaz\u0103 \u0219i toate acestea pot fi definite ca \u201econsolidarea guvern\u0103rii\u201d.<\/p>\n<p>Dar \u021bara are nevoie de o guvernare economic\u0103 concret\u0103, \u00eendreptat\u0103 spre stimularea cre\u0219terii economiei, care trebuie s\u0103 constea, \u00een primul r\u00eend, precum a fost men\u021bionat mai sus, \u00een asigurarea posibilit\u0103\u021bii finan\u021b\u0103rii economiei na\u021bionale \u00een valut\u0103 local\u0103, \u00een condi\u021bii acceptabile pentru implementarea proiectelor investi\u021bionale.<\/p>\n<p>E nevoie anume de finan\u021barea dezvolt\u0103rii. C\u00eend se spune c\u0103 b\u0103ncile au o lichiditate excesiv\u0103, adic\u0103 businessul nu este interesat de aceste lichidit\u0103\u021bi, pentru c\u0103 cu 12-15% anual este imposibil de dezvoltat ceva. <strong>Cu aceste lichidit\u0103\u021bi la asemenea rate se poate doar de cump\u0103rat ceva \u0219i imediat de v\u00eendut. <\/strong>C\u0103nd b\u0103ncile vor avea lichidit\u0103\u021bi cu 5% anual, ce vor putea fi oferite mediului de afaceri pentru 10 ani, atunci vom putea lua \u00een serios afirma\u021biile c\u0103 nimeni nu ia banii. Dar asemenea propuneri nu s\u00eent.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, \u00een baza exemplului companiei DAAC Hermes, pot spune c\u0103 noi avem \u00een Moldova c\u00eeteva proiecte majore. Unul cost\u0103 35 de milioane de euro \u2013 altul circa 50 de milioane de euro, iar al treilea \u2013 circa 100 de milioane de euro. Implementarea acestor proiecte ar fi permis crearea unui num\u0103r mare de locuri de munc\u0103 \u0219i frontului de lucru pentru constructori. Dar noi le putem implementa doar \u00een cazul \u00een care vom avea aceea\u0219i finan\u021bare ca \u0219i toate companiile \u00een Occident. <strong>\u00cen \u021bara noastr\u0103 s\u00eent o mul\u021bime de asemenea proiecte. <\/strong>Cunosc acest lucru din discu\u021biile cu colegii de business. \u00cen \u021bar\u0103 nu s\u00eent bani la pre\u021buri convenabile pentru afaceri, de aceea, proiectele majore s\u00eent implementate de companiile str\u0103ine, care nu s\u00eent cu mult mai bune dec\u00eet \u00eentreprinz\u0103torii locali. Mai mult, dac\u0103 compar\u0103m rezultatele activit\u0103\u021bii companiilor cu capital moldovenesc cu cele ale companiilor cu capital str\u0103in, atunci vom vedea c\u0103 oamenii de afaceri din Moldova tind s\u0103 declare profitul, iar cei str\u0103ini \u2013 deseori doar pierderile.<\/p>\n<p>Solu\u021biona\u021bi aceast\u0103 problem\u0103 tehnic\u0103 \u0219i atunci vom putea vorbi despre cre\u0219terea economic\u0103. Banca Na\u021bional\u0103 din Moldova este singura banc\u0103 din lumea civilizat\u0103 care nu finan\u021beaz\u0103 propriile b\u0103nci comerciale. Iar dac\u0103 le finan\u021beaz\u0103, atunci este nevoie de o hot\u0103r\u00eere special\u0103 a guvernului \u0219i chiar a parlamentului, ca \u0219i \u00een cazul miliardului.<\/p>\n<p><strong>Func\u021bionarii FMI-ului nu au vrut, iar ai no\u0219tri nu au putut <\/strong><\/p>\n<p>\u00cen Memorandum se vorbe\u0219te mult despre corup\u021bie \u0219i sistemul judec\u0103toresc \u2013 este important. Desigur, nu e pl\u0103cut c\u0103 corup\u021bia exist\u0103 \u0219i \u00eenflore\u0219te. Dar acest fenomen este o parte inevitabil\u0103 a unei economii s\u0103race a unei \u021b\u0103ri s\u0103race. Noi avem o mul\u021bime de oameni capabili s\u0103 influen\u021beze \u0219i s\u0103 distribuie sume mari de bani, dar care au un salariu la limita s\u0103r\u0103ciei celei mai s\u0103race \u021b\u0103ri din UE \u2013 Rom\u00e2nia. Cum putem lupta eficient \u00eempotriva corup\u021biei, \u021bin\u00eend cont de faptul c\u0103 grija fa\u021b\u0103 de familie a omului (\u00een cazul dat func\u021bionarul cu un salariu mizer) este totu\u0219i prioritatea de baz\u0103? \u0218i el, func\u021bionarul public, \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze probleme mediului de afaceri \u0219i cet\u0103\u021benilor, pentru ca apoi s\u0103 \u201esolu\u021bioneze\u201d problemele \u00een schimbul unei recompense.<\/p>\n<p>Mai departe. Nu este clar cum va contribui la lupta anticorup\u021bie faptul c\u0103 Centrul Na\u021bional Anticorup\u021bie se va afla sub un control strict din exterior? Acest fapt este scris \u00een Memorandum. Vor ap\u0103rea mai multe motive de a verifica businessul, deoarece la doritorii no\u0219tri de a afla ce se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00eentr-o companie sau alta se vor ad\u0103uga \u0219i cei str\u0103ini. Iar acest lucru nu va aduce schimb\u0103ri pozitive, dar, cu siguran\u021b\u0103, va strica dispozi\u021bia businessmenilor, iar oamenii vor continua s\u0103 plece din \u021bar\u0103.<\/p>\n<p>Nu e spus nimic despre m\u0103surile pentru dezvoltarea substituirii importurilor \u0219i a localit\u0103\u021bilor rurale. Iar acestea s\u00eent ni\u0219te m\u0103suri importante, necesare pentru asigurarea unei cre\u0219teri economice durabile. Dimpotriv\u0103, \u021bara este inundat\u0103 de m\u0103rfuri str\u0103ine, introduse f\u0103r\u0103 taxe, inclusiv produse alimentare, \u00een care s\u00eent prezente substan\u021be d\u0103un\u0103toare pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i OMG-uri, care \u00een Moldova nu pot fi depistate. \u00cen acela\u0219i timp, zootehnia \u0219i avicultura se distrug.<\/p>\n<p>Nu s\u00eent prev\u0103zute m\u0103suri de creare a unei legisla\u021bii de stimulare fiscal\u0103 a investi\u021biilor, \u00een schimb apare impozitul majorat pe imobil. Nu s\u00eent propuse m\u0103suri pentru dezvoltarea comer\u021bului, astfel \u00eenc\u00eet acesta s\u0103 fie reglementat \u0219i s\u0103 fie exclus\u0103 concuren\u021ba neloial\u0103 a produselor contraf\u0103cute \u0219i de contraband\u0103.<\/p>\n<p>Nu e clar de ce \u00een toate \u021b\u0103rile Europei statul sus\u021bine exportatorii prin crearea unui sistem de asigurare a riscurilor diferen\u021belor de curs pe pie\u021bele de desfacere \u0219i le ofer\u0103 ajutor financiar, iar la noi nu. Unde s\u00eent punctele respective \u00een Memorandum?<\/p>\n<p>S\u00eent convins c\u0103 func\u021bionarii FMI-ului, c\u00eend au insistat anume asupra acestui text al Memorandumului, nu au dorit s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021beasc\u0103 lucrurile \u2013 ei a\u0219a au fost \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i ei cred c\u0103 a\u0219a va fi mai bine. Pe de alt\u0103 parte, nu-i pot acuza nici pe func\u021bionarii no\u0219tri \u2013 ei au solu\u021bionat \u00een primul r\u00eend sarcina politic\u0103. <strong>\u00cen final, noi am ob\u021binut un document a c\u0103rui executare nu va oferi niciun fel de dezvoltare cu o majorare a poverii pentru popula\u021bia social-vulnerabil\u0103.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Totodat\u0103, eu cred c\u0103 va exista o dezvoltare nu datorit\u0103, ci \u00een pofida Memorandumului. <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>A consemnat Anghelina Taran<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><a href=\"http:\/\/www.noi.md\/md\/news_id\/202956?prev=1\" target=\"_blank\">www.noi.md<\/a><\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen via\u021ba economic\u0103 a Moldovei cel mai discutat eveniment din 2016 a fost semnarea Memorandumului cu Fondul Monetar Interna\u021bional. Autorit\u0103\u021bile l-au numit drept cea mai mare realizare a anului trecut. \u00cens\u0103 dac\u0103 intr\u0103m \u00een detaliile textului documentului, atunci nu e totul chiar a\u0219a, iar autorit\u0103\u021bile nu g\u00eendesc chiar a\u0219a \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4376,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4730"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4730"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4730\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4735,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4730\/revisions\/4735"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4376"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}