{"id":4691,"date":"2016-08-26T17:03:44","date_gmt":"2016-08-26T14:03:44","guid":{"rendered":"http:\/\/chirtoca.md\/?p=4691"},"modified":"2016-08-26T17:07:57","modified_gmt":"2016-08-26T14:07:57","slug":"noi-nu-intelegeam-interesul-real-si-nivelul-de-profesionalism-al-consultantilor-si-asistentilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/noi-nu-intelegeam-interesul-real-si-nivelul-de-profesionalism-al-consultantilor-si-asistentilor\/","title":{"rendered":"Noi nu \u00een\u021belegeam interesul real \u0219i nivelul de profesionalism al consultan\u021bilor \u0219i asisten\u021bilor"},"content":{"rendered":"

\u00cen ajunul anivers\u0103rii a 25-a a independen\u021bei Moldovei, cu o apreciere a realiz\u0103rilor ob\u021binute vin, de obicei, politicienii. NOI.md a dorit s\u0103 vad\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 prin prisma mediului de afaceri, deoarece economia trebuie s\u0103 determine politica, \u0219i nu invers, cum, din p\u0103cate, se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een prezent \u00een \u021bara noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

Unul dintre pionierii businessului autohton este pre\u015fedintele concernului DAAC Hermes,Vasili Chirtoca<\/a>, care a parcurs \u00eentreaga cale de la crearea \u0219i dezvoltarea antreprenoriatului moldovenesc.<\/p>\n

– Domnule Chirtoca, care erau, \u00een opinia Dumneavoastr\u0103 particularit\u0103\u021bile perioadei de apari\u021bie a businessului privat?<\/strong><\/em><\/p>\n

– Experien\u021ba trecerii de la capitalism la socialism \u00een lume a fost, iar o experien\u021b\u0103 invers\u0103 nu exista la moment, c\u00eend la ini\u021biativa lui Gorbaciov, \u00een 1987 a fost adoptat\u0103 Legea privind cooperarea. Multe dintre \u201eideile\u201d lui Mihail Sergheevici nu erau bine g\u00eendite \u0219i c\u00eent\u0103rite.<\/p>\n

P\u00een\u0103 atunci, comsomoli\u0219tilor li se permitea crearea a\u0219a-ziselor centre de crea\u021bie tehnic\u0103 a tineretului pe l\u00eeng\u0103 comitetele raionale ale comsomolului, care aveau dreptul s\u0103 efectueze anumite opera\u021biuni comerciale. Astfel, \u00een termeni restr\u00een\u0219i au ap\u0103rut unit\u0103\u021bi de afaceri c\u0103rora li se permiteau multe \u00een domeniul comer\u021bului, iar pentru \u00eentreprinderile de stat care activau pe pia\u021b\u0103, dimpotriv\u0103, totul era interzis.<\/p>\n

Desigur, de toate aceste lucruri profitau conduc\u0103torii neone\u0219ti ai \u00eentreprinderilor de stat \u0219i astfel a \u00eenceput prima faz\u0103 de devalizare a lor. Adic\u0103, comsomoli\u0219tii \u00eentreprinz\u0103tori din aceste centre de tineret depistau la \u00eentreprinderi anumite stocuri de materie prim\u0103 sau de produc\u021bie, de care aveau nevoie al\u021bi \u00eentreprinz\u0103tori, le procurau la pre\u021buri mici \u0219i le vindeau de 2-3 ori mai scump. \u00cen anii 1980, la \u00eentreprinderile de stat puteau fi g\u0103site toate m\u0103rfurile deficitare \u2013 \u0219i metal, \u0219i lemn, \u0219i carburan\u021bi, \u0219i sticl\u0103, \u0219i ciment, \u0219i stofe, \u0219i h\u00eertie \u0219i multe alte tipuri de materie prim\u0103, \u0219i utilaj neutilizat.<\/p>\n

\u00cen 1987 deja puteau fi create cooperativele. \u00cen aceste \u00eentreprinderi private trebuiau s\u0103 activeze cel pu\u021bin trei persoane. Ai \u00eenregistrat o cooperativ\u0103, ai deschis un cont \u00een banc\u0103 \u0219i f\u0103 ce vrei. \u00cens\u0103 iar\u0103\u0219i, acela\u0219i lucru nu era permis \u00eentreprinderilor de stat. De exemplu, directorul \u00ceS nu putea cump\u0103ra ce dorea, deoarece el trebuia s\u0103 ob\u021bin\u0103 aprobarea structurilor superioare. Iar s\u0103 v\u00eend\u0103 putea doar la un pre\u021b stabilit. \u00cens\u0103 deseori, acest pre\u021b era cu mult mai mic dec\u00eet pre\u021bul de pia\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1990, a fost adoptat\u0103 Legea cu privire al \u00eentreprinderile mici. \u00centreprinderea putea fi fondat\u0103 doar de o singur\u0103 persoan\u0103, numit\u0103 \u00een statut \u00eentreprindere mic\u0103 \u0219i plata impozitelor putea fi \u00eencetat\u0103 (cooperativele pl\u0103teau anumite impozite). Astfel, mediul de business era creat\u0103 de cei care au \u0219tiut s\u0103 profite la timp de oportunit\u0103\u021bile oferite unora \u0219i interzise altora.<\/p>\n

\u00cen pofida faptului c\u0103 la vinele anilor 1980 \u2013 epoca deficitului, pia\u021ba avea o capacitate de plat\u0103 destul de mare. Acest fapt a contribuit la dezvoltarea cooperativelor \u0219i \u00eentreprinderilor mici care produceau ceva. Mi-am deschis propria afacere \u00een 1989, c\u00eend lucram \u00een calitate de inginer-\u0219ef la Institutul de proiect\u0103ri a industriei electronice a URSS. Compania mea \u201eGolubaia volna\u201d se ocupa cu epurarea apelor reziduale de la \u00eentreprinderile industriale. \u00cen 1990, am creat, \u00eempreun\u0103 cu partenerii, compania \u201ePoliproject\u201d, care se ocupa cu industria confec\u021biilor\u00a0 \u0219i organizarea expozi\u021biilor. Confec\u021bionam, \u00een special, paltoane pentru dame \u0219i am devenit organizatorii primei expozi\u021bii profesioniste \u00een Moldova \u2013 Wine International.<\/p>\n

Concomitent, eu am condus timp de trei ani filiala Institutului de proiectare de stat din Novosibirsk p\u00een\u0103 \u00een 1992, c\u00eend scriitorii, poe\u021bii, jurnali\u0219tii, juri\u0219tii \u0219i activi\u0219tii profesioni\u0219ti ai PCUS, care conduceau pe atunci \u021bara, au \u00eenceput s\u0103 distrug\u0103 toate \u00eentreprinderile unionale. A fost proclamat\u0103 suveranitatea, apoi independen\u021ba, ai c\u0103rei 25 de ani \u00eei s\u0103rb\u0103torim \u00een prezent. Toate acestea se f\u0103ceau foarte emotiv (dac\u0103 nu nechibzuit. Nu \u00een zadar pe atunci circula o glum\u0103 c\u0103 noi am proclamat independen\u021ba fa\u021b\u0103 de benzina, metal, lemn \u0219i alte m\u0103rfuri ieftine, pe care Moldova, ca parte a URSS le primea din Rusia la pre\u021buri cu mult mai mici dec\u00eet pre\u021burile mondiale.<\/p>\n

– Dup\u0103 aceasta a \u00eenceput na\u021bionalizarea. Acest lucru era corect?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Trebuie s\u0103 men\u021bionez c\u0103 unele \u00eentreprinderi au fost na\u021bionalizate prin lichidare. Apoi, repet, istoricii, jurnali\u0219tii, juri\u0219tii, arti\u0219tii \u0219i scriitorii, care au venit la putere (\u0219i ei, \u00een general, s\u00eent purt\u0103torii ideii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti), nu puteau \u00een\u021belege c\u0103 institutele de proiectare \u0219i de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 erau necesare \u00een \u021bar\u0103. Ei, cum priveau atunci, a\u0219a privesc acum lumea \u2013 prin prisma \u00eengust\u0103 a nivelului lor de studii. Acest lucru nu e r\u0103u \u00een domeniul \u00een care ei activeaz\u0103, mul\u021bi dintre ei s\u00eent talenta\u021bi cu adev\u0103rat, \u00eens\u0103 c\u00eend vii la conducerea statului, trebuie s\u0103 ai o viziune mult mai larg\u0103. <\/strong>Aceasta le lipsea \u0219i atunci celor care erau la putere. \u0218i, din p\u0103cate, lipse\u0219te pe parcursul tuturor acestor 25 de ani.<\/p>\n

Am ob\u021binut c\u0103 baza industriei \u2013 \u00eentreprinderile de stat \u2013 au \u00eenceput s\u0103 se ofileasc\u0103 \u0219i s\u0103 se distrug\u0103. Oamenii care conduceau statul, v\u0103z\u00eend aceste \u00eentreprinderi de stat aflate \u00een declin, la recomandarea consultan\u021bilor, care la fel nu aveau experien\u021ba de tranzi\u021bie de la socialism la capitalism, considerau c\u0103 singura variant\u0103 este privatizarea. Atunci autorit\u0103\u021bile au decis c\u0103 totul trebuie v\u00eendut sectorului privat \u015fi atunci vom \u00eencepe s\u0103 prosper\u0103m. Poate acest lucru a fost bun, dar nu a fost selectat\u0103 metoda potrivit\u0103 pentru privatizare \u2013 contra bonuri.<\/p>\n

– \u021ainem minte bonurile patrimoniale \u2026.<\/em><\/strong><\/p>\n

– Au existat \u0219i alte variante de privatizare \u2013 de exemplu, prin v\u00eenzarea contra bani investitorilor str\u0103ini. Era clar c\u0103 nu erau at\u00eet de multe \u00eentreprinderi care puteau fi v\u00eendute, deoarece investitorii str\u0103ini pe atunci erau interesa\u021bi, \u00een special, de \u00eentreprinderile ramurale \u0219i de cele care produceau materie prim\u0103. Astfel, putea fi v\u00eendut \u201eCiment\u201d, cariera de var \u201eCalcar\u201d, fabricile de vinuri, deoarece exista o pia\u021b\u0103 imens\u0103 de desfacere \u2013 \u00eentreaga fosta URSS.<\/p>\n

\u021ain\u00eend cont de atractivitatea redus\u0103 a \u021b\u0103rii noastre, o parte dintre \u00eentreprinderi puteau fi privatizate astfel, \u00eenc\u00eet banii investitorului s\u0103 fie inclu\u0219i \u00een capitalul acestei \u00eentreprinderi. \u00cen celelalte \u00eentreprinderi trebuia organizat\u0103 o gestiune corporativ\u0103, de\u0219i nu exista o experien\u021b\u0103 \u00een acest domeniu, cu toate c\u0103 \u00een 1992 a fost creat departamentul h\u00eertiilor de valoare pe l\u00eeng\u0103 Ministerul Finan\u021belor. Iar noi am creat prima companie ce activa pe pia\u021ba h\u00eertiilor de valoare \u2013 DAAC-Invest, ob\u021bin\u00eend prima licen\u021b\u0103. Atunci noi cuno\u0219team despre h\u00eertiile de valoare mai mult ca func\u021bionarii de la Ministerul Finan\u021belor. \u0218i le ofeream acestora mult\u0103 informa\u021bie, deoarece noi aveam deja din 1991 o companie similar\u0103 \u00een Rusia \u201eDam finans\u00ee\u201d cu licen\u021ba nr.2, eliberat\u0103 de comisia pentru h\u00eertiile de valoare din Rusia. Aveam ac\u021biuni la bursa de valori din Sankt Petersburg, acolo activam.<\/p>\n

Atunci se p\u0103rea c\u0103 bursele solu\u021bioneaz\u0103 toate problemele. \u0218i c\u00eend acestea au \u00eenceput s\u0103 se deschis\u0103 la Moscova, noi am luat credite \u0219i am procurat ac\u021biunile diferitor burse \u2013 \u0219i ale Bursei de resurse secundare din Rusia, \u0219i ale Bursei de Valori din Sankt Petersburg, \u0219i ale Bursei petroliere din Surgut\u2026 \u00cens\u0103 \u00een final, totul s-a redus la zero. Dup\u0103 un anumit timp, aceste ac\u021biuni nu mai valorau nimic. Ce-i drept, noi rambursam creditele nu la pre\u021bul la care le-am contractat. Dac\u0103, de exemplu, la \u00eenceputul anului 1991 am luat un credit pe un an de 2 milioane de ruble cu 18% anual – $150 de mii, atunci c\u00eend \u00eel rambursam ace\u0219ti bani deja valorau $10-15 mii cu dob\u00eend\u0103 (pe atunci dob\u00eenda trebuia achitat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu suma de baz\u0103). Noi am activat \u00een perioada infla\u021biei galopante. Pe de o parte, noi am pierdut cu aceste ac\u021biuni, iar pe de alta \u2013 am restituit cupoane (leul \u00eenc\u0103 nu exista), ce erau u\u0219or de rambursat.<\/p>\n

\u00cens\u0103, datorit\u0103 faptului c\u0103 am deschis companii \u00een Rusia, noi am \u00eenceput s\u0103 ne ocup\u0103m cu comer\u0163ul acolo. Au ap\u0103rut afaceri legate de produse petroliere \u015fi metal. \u00cen 1993, noi eram cei mai mari exportatori de metale din Moldova. Noi \u00eel aduceam din Siberia \u015fi \u00eel reexportam \u00een Bulgaria. Pe atunci mediul de afaceri era foarte interesant \u2013 era permis totul, erau foarte multe ni\u015fe libere. Oamenii care aveau studii \u015fi \u00ee\u015fi puteau pune mintea la contribu\u0163ie \u00ee\u015fi g\u0103seau locul pe pia\u0163\u0103 \u015fi lucrau.<\/p>\n

Pe atunci, trei p\u0103trimi din colectivul nostru se afla \u00een Rusia \u0219i noi activam acolo pe pia\u0163a h\u00eertiilor de valoare, cump\u0103ram bonurile de privatizare ruse\u015fti \u015fi le vindeam. O perioad\u0103 de timp am avut zeci de mii de asemenea bonuri. La fiecare bon c\u00ee\u015ftigam c\u00ee\u0163iva dolari \u015fi eram foarte ferici\u0163i. Apoi, mi-a venit \u00een g\u00eend c\u0103 din ace\u015fti bani puteam cump\u0103ra 1% din ac\u0163iunile \u201eGazprom\u201d, care acum cost\u0103 c\u00eeteva miliarde de dolari.<\/p>\n

C\u00eend a devenit clar ce posibilit\u0103\u0163i am ratat, am \u00eenceput s\u0103 ne interes\u0103m de privatizarea din Moldova. \u00cen octombrie 1993, a avut loc prima licita\u0163ie a bonurilor, la care au fost expuse c\u00eeteva zeci de magazine. Noi am procurat unul dintre acestea pentru 100 de persoane, care ne-au \u00eencredin\u0163at bonurile. Astfel, a fost fondat\u0103 o comunitate a cet\u0103\u0163enilor, \u00een frunte cu mine.<\/p>\n

Am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163elegem cum va func\u0163iona sistemul de privatizare \u00een Moldova, de aceea, ne-am \u00eenchis afacerile \u00een Rusia \u015fi ne-am concentrat eforturile aici. \u00cen afara domeniilor de activitate numite mai sus, \u201ePoliproject\u201d a \u00eenceput s\u0103 organizeze expozi\u0163ii. Pe atunci eu eram pre\u015fedintele Consiliului de administra\u0163ie a acestei companii, iar mai t\u00eerziu am plecat \u015fi am creat compania de comer\u0163 DAAC Hermes, care \u00een prezent este un concern auto.<\/p>\n

La \u00eenceputul anului 1994, pre\u015fedintele Snegur a emis dou\u0103 decrete privind infrastructura privatiz\u0103rii, \u00een care erau men\u0163ionate institu\u0163iile de privatizare, inclusiv fondurile de investi\u0163ii. De aceea, compania DAAC Hermes a fondat un fond de investi\u0163ii omonim, care colecta bonuri. \u00cen rezultatele privatiz\u0103rii, el a devenit cel mai mare fond \u015fi \u00een prezent a r\u0103mas cu aceea\u015fi denumire. De c\u00eeteva ori le-am pl\u0103tit dividende ac\u0163ionarilor no\u015ftri, \u00eens\u0103 \u00een ultimii ani direc\u0163ion\u0103m mijloacele exclusiv \u00een investi\u0163ii \u015fi \u00een cre\u015fterea valorii companiei, care \u00een prezent se nume\u015fte DAAC Hermes Grup.<\/p>\n

– Cum pute\u0163i caracteriza rezultatele privatiz\u0103rii contra bonuri?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Privatizarea contra bonuri, pentru care nu erau bani, a fost efectuat\u0103 foarte rapid. Pe parcurs, a fost redus de \u015fapte ori num\u0103rul obiectelor expuse la privatizare, inclusiv fabrica \u201eViorica\u201d. Obiectele-cheie au fost excluse din privatizare. Atunci consulta\u0163ii occidentali ne recomandau ca fondurile investi\u0163ionale s\u0103 nu aib\u0103 dreptul de a procura pachetele de control ale ac\u0163iunilor \u00eentreprinderilor, limit\u00eend cota acestora p\u00een\u0103 la 20%.<\/p>\n

Astfel, privatizarea a fost \u00eencheiat\u0103. La fiecare \u00eentreprindere era un num\u0103r imens de ac\u0163ionari, inclusiv fondurile de investi\u0163ii. Nimeni nu de\u0163inea pachetul de control \u015fi bani ca s\u0103 dezvolte aceste \u00eentreprinderi. Pe de alt\u0103 parte, dup\u0103 destr\u0103marea URSS, aceste \u00eentreprinderi au pierdut pie\u0163ele de desfacere, sistemul de coopera\u0163ie a fost distrus. Acest fapt a avut un impact negativ, \u00een special asupra \u00eentreprinderilor ce produceau m\u0103rfuri de uz casnic. Iar dup\u0103 ce a fost introdus leul puternic, pia\u0163a a fost invadat\u0103 de import.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een vara anului 1993, pe rafturile magazinelor puteau fi v\u0103zute borcane de trei litri cu suc natural moldovenesc de extrac\u0163ie la rece, atunci la \u00eenceputul anului 1994, peste tot era suc concentrat importat \u00een pachete tetra pack, iar popula\u0163ia a \u00eenceput s\u0103-l cumpere masiv. \u00cens\u0103, oricum, industria alimentar\u0103 avea \u015fanse. Iar industria constructoare de ma\u015fini, industria radiotehnic\u0103, electronic\u0103, chimic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 \u00een declin. Asemenea ramuri, ast\u0103zi, practic nu exist\u0103. Singura industrie care se mai \u0163ine pe linia de plutire este cea constructoare de ma\u015fini. Avem c\u00eeteva uzine constructoare de ma\u015fini, inclusiv dou\u0103 \u00een compania noastr\u0103, care produc ceva \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 se men\u0163in\u0103 pe linia de plutire.<\/p>\n

Astfel, s-a creat un anumit mediu de afaceri: cele mai mari \u00eentreprinderi sau au fost privatizate, sau au r\u0103mas de stat, \u00eens\u0103 noul stat nu \u015ftia cum s\u0103 gestioneze activele sale. La majoritatea \u00eentreprinderilor privatizate contra bonuri \u00eenc\u0103 nu era un st\u0103p\u00een, de aceea, \u00eentreprinderile au ajuns \u00een m\u00eeinile directorilor, care nu aveau pie\u0163e de desfacere \u015fi finan\u0163are normal\u0103. Mul\u0163i dintre ei \u00een\u0163elegeau c\u0103 m\u00eeine deja nu vor fi acolo, deoarece cineva \u00ee\u015fi formeaz\u0103 pachetele de control, \u015fi ac\u0163ionau \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103.<\/p>\n

– \u00cen general, anii 1990, este o perioad\u0103 de \u2026?<\/em><\/strong><\/p>\n

– O perioad\u0103 de distrugere a industriei moldovene\u015fti, care volens-nolens era distrus\u0103 prin deciziile conducerii noastre, dar \u015fi \u00een urma sfaturilor primite de la consultan\u0163ii no\u015ftri de peste hotare. Sau consultan\u0163ii no\u015ftri f\u0103ceau acest lucru din lips\u0103 de experien\u0163\u0103, sau acest lucru se f\u0103cea inten\u0163ionat, deoarece nimeni nu avea nevoie de o \u0163ar\u0103 dezvoltat\u0103 industrial, fie chiar \u015fi una mic\u0103. <\/strong>Era o schem\u0103 standard. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00eempla \u015fi \u00een Ucraina, \u015fi \u00een Rusia.<\/p>\n

Tot la ini\u0163iativa consultan\u0163ilor str\u0103ini era realizat programul de distrugere a agriculturii \u201eP\u0103m\u00eent\u201d \u2013 c\u00eend colhozurile \u015fi sovhozurile, care func\u0163ionau bine, dispuneau de bazele materiale necesare, au fost distruse. Astfel, agricultura industrial\u0103 a fost lichidat\u0103. Iar pentru crearea noii agriculturi pe baza fermierilor, era nevoie de timp. Str\u0103inii ne-au ajutat s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163im p\u0103m\u00eentul, iar peste zece ani au trimis o alt\u0103 companie, care deja ne \u00eenv\u0103\u0163a cum s\u0103 consolid\u0103m terenurile. De aceea, eu cred c\u0103 principala problem\u0103 a statului nostru, cu care s-au confruntat at\u00eet conducerea, c\u00eet \u015fi oamenii,<\/strong> este lipsa cuno\u015ftin\u0163elor necesare pentru a dezvolta statul \u00een perioada de tranzi\u0163ie.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00cen primul r\u00eend, lipsa cuno\u015ftin\u0163elor despre profesionalism \u015fi atitudinea partenerilor str\u0103ini fa\u0163\u0103 de noi. Noi nu \u00een\u0163elegeam bine \u00een ce const\u0103 interesul celor care au venit s\u0103 ne ajute \u015fi s\u0103 ne ofere sfaturi, <\/strong>noi nu \u00een\u0163elegeam bine cum func\u0163ioneaz\u0103 sistemul financiar mondial \u015fi cum s\u0103 facem ca propriul sistem financiar s\u0103 poat\u0103 finan\u0163a economia \u015fi familiile.<\/p>\n

– Apropo, c\u00eet de accesibil\u0103 era finan\u0163area la \u00eenceputul dezvolt\u0103rii antreprenoriatului?<\/em><\/strong><\/p>\n

– La etapa ini\u0163ial\u0103, creditele erau mai mult sau mai pu\u0163in accesibile. \u00cens\u0103 c\u00eend \u00een noiembrie 1993 a fost introdus leul, s-a \u00eenregistrat o hiperinfla\u0163ie, multe \u00eentreprinderi de stat luau credite cu 200-300% anual, pentru a pl\u0103ti salariile. Un director-comunist nu avea dreptul s\u0103 nu achite lefurile unui colectiv de mii de persoane, \u00een pofida faptului c\u0103 nu putea vinde marfa produs\u0103 de \u00eentreprindere. De aceea, erau luate credite, erau achitate salariile.<\/p>\n

C\u00eend a fost introdus leul, ratele de creditare au r\u0103mas o perioad\u0103, din iner\u0163ie, nu prea \u00eenalte (p\u00een\u0103 la 100% anual), \u00een pofida faptului c\u0103 leul era puternic \u2013 4,3-4,5 lei pentru $1. Ratele dob\u00eenzilor se mic\u015forau treptat, \u00eens\u0103, din p\u0103cate, nu s-au redus p\u00een\u0103 la cote rezonabile \u015fi au r\u0103mas la nivelul de 15-20% p\u00een\u0103 \u00een prezent. Aceste condi\u0163ii permiteau doar finan\u0163area opera\u0163iunilor comerciale scurte, nu permiteau (\u015fi nu permit nici ast\u0103zi) contractarea creditelor pentru dezvoltare.<\/p>\n

\u00cen prezent e clar, cel pu\u0163in, pentru mine ca conduc\u0103tor, c\u0103 sistemul financiar poate dezvolta eficient economia, dac\u0103 creditul poate fi contractat la o dob\u00eend\u0103 nu mai mare de 5% \u015fi nu mai pu\u0163in dec\u00eet pentru o perioad\u0103 de 6-7 ani pentru o companie, iar pentru o familie \u2013 pentru 20-25 de ani, pentru procurarea locuin\u0163ei.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ace\u015ftia s\u00eent parametrii sistemului financiar, spre care trebuie s\u0103 tindem \u015fi care trebuie creat \u00een cel mai scurt timp. Dob\u00eenzile mai mari de 5% \u015fi pe o perioad\u0103 mic\u0103 \u00eencep s\u0103 ac\u0163ioneze distructiv \u015fi aceasta este principala problem\u0103 pe care nu o \u00een\u0163elegeau \u015fi nici nu o \u00een\u0163eleg to\u0163i conduc\u0103torii B\u0103ncii Na\u0163ionale. Acest sistem \u00een niciun caz nu reglementeaz\u0103 pre\u0163urile, nu lupt\u0103 cu infla\u0163ia, ci doar o amplific\u0103.<\/p>\n

– Care perioade au fost mai favorabile pentru dezvoltarea afacerilor timp de 25 de ani de independen\u0163\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Anii 1990 se pare c\u0103 au fost mai favorabili pentru ini\u0163ierea afacerilor de la zero. \u00cens\u0103 \u00een paralel, aveau loc procese de distrugere a industriei tradi\u0163ionale, create pe parcursul a zeci de ani. Capitalizarea \u015fi costul acestei industrii era mult mai mare dec\u00eet afacerile noi. Se distrugeau clien\u0163ii \u015fi partenerii acestor afaceri. De aceea, la \u00eenceput, afacerile nu se prea dezvoltau.<\/p>\n

Dac\u0103 se dezvoltau \u00een anii 2000, atunci doar datorit\u0103 faptului c\u0103 era o anumit\u0103 ordine \u00een \u0163ar\u0103, totu\u015fi puterea era concentrat\u0103 \u00een m\u00eeinile unei singure persoane. Pre\u015fedintele Voronin a fost cel mai puternic conduc\u0103tor din to\u0163i pre\u015fedin\u0163ii no\u015ftri. Iar cea de-a doua etap\u0103, care a impulsionat puternic dezvoltarea afacerilor \u015fi legalizarea unor genuri de activitate, este cota \u201ezero\u201d a impozitului pe profitul reinvestit, introdus\u0103 de comuni\u015fti (dac\u0103 ac\u0163ionarii doreau s\u0103 ob\u0163in\u0103 dividende, ei achitau 15%).<\/p>\n

Este un sistem bun \u015fi putea constitui o component\u0103 important\u0103 pentru dezvoltarea businessului \u015fi stimularea atragerii capitalului. \u00cens\u0103 dac\u0103 actuala conducere va lua o asemenea decizie, atunci investitorii vor \u00eentreba unde s\u00eent garan\u0163iile c\u0103 autorit\u0103\u0163ile ulterioare nu vor anula aceast\u0103 decizie, a\u015fa cum a fost \u00een cazul cotei \u201ezero\u201d. Adic\u0103 trebuie s\u0103 g\u00eendim bine nu doar sistemul fiscal, dar e foarte important, \u00een opinia mea, s\u0103 fie prev\u0103zut un sistem de garan\u0163ii \u2013 cum s\u0103 fie consolidat acest sistem.<\/p>\n

\u00cens\u0103 pe atunci eu am criticat aceast\u0103 decizie. Pozi\u0163ia mea consta \u00een faptul c\u0103 orice reform\u0103 fiscal\u0103 trebuie s\u0103 stimuleze trei lucruri: dezvoltarea substituirii produselor de import, adic\u0103 trebuie s\u0103 l\u0103s\u0103m banii \u00een \u0163ar\u0103, dezvoltarea provinciei \u015fi stimularea exportului. \u00a0De aceea, eu am propus \u015fi propun un sistem flexibil de impozitare, ce stimuleaz\u0103 dezvoltarea, inclusiv cota \u201e0\u201d trebuie s\u0103 serveasc\u0103 ideii comune \u2013 dezvoltarea substituirii produselor de import, a localit\u0103\u0163ilor rurale \u015fi a exportului. \u00cen plus, desigur, sistemul financiar trebuie s\u0103 fie mai ieftin.<\/strong><\/p>\n

– \u00cen prezent, se vorbe\u015fte mult despre faptul c\u0103 totul a degradat. Putem spune oare c\u0103 avem cu ce ne m\u00eendri?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Eu cred c\u0103 noi putem s\u0103 ne m\u00eendrim cu industria de cofet\u0103rie, de conserve, de lactate, de procesare a c\u0103rnii, de zah\u0103r, de sticl\u0103, de covoare, de cosmetic\u0103, cu unele \u00eentreprinderi din industria constructoare de ma\u015fini \u015fi a utilajelor, exist\u0103 exemple bune \u00een industria materialelor de construc\u0163ie \u015fi \u00een construc\u0163ii. Mul\u0163i f\u0103uritori activeaz\u0103 \u00een agricultur\u0103. Exist\u0103, de exemplu, produc\u0103tori de puie\u0163i de nuci, care au ocupat pie\u0163ele din \u0163\u0103rile vecine, de\u015fi acum 10-15 ani \u00eencercau s\u0103 cumpere ace\u015fti puie\u0163i din Fran\u0163a \u015fi Italia. Exist\u0103 masive foarte bune de livezi \u015fi vii. Unele \u00eentreprinderi vinicole produc ni\u015fte vinuri care pentru mine s\u00eent cele mai bune din lume.<\/p>\n

Avem \u015fi c\u00eeteva grupuri de programatori, care elaboreaz\u0103 softuri la nivel mondial. Exist\u0103 companii exportatoare pu\u0163in cunoscute. De exemplu, compania ADD produce diferite contoare \u015fi le export\u0103 \u00een toat\u0103 lumea. \u00centreprinderea \u201eRDM\u201d, ce produce mijloace de control nedistructibil (defectoscoape cu ultrasunet pentru c\u0103ile ferate, pentru controlul st\u0103rii podurilor, gazoductelor), este cel mai mare produc\u0103tor pe pia\u0163a CSI. Poate cineva nu \u015ftie, dar Moldova produce \u015fi ma\u015fini. Compania \u201eAgroma\u015fina\u201d \u00een timpul apropiat va prezenta o combin\u0103 pentru culegerea strugurilor.<\/p>\n

Eu cred c\u0103 noi putem s\u0103 ne m\u00eendrim cu companiile noastre de construc\u0163ii p\u00een\u0103 \u00een momentul \u00een care ele se bag\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 ceva \u00een parcuri. Recent am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu un \u00eentreprinz\u0103tor care \u00een toate \u0163\u0103rile CSI construie\u015fte \u00eentreprinderi, \u00een procesul tehnologic ale c\u0103rora s\u00eent folosite recipiente mari din inox.<\/p>\n

Noi producem covoare minunate. Prietenul meu Nicolas Nicula a ridicat de la zero \u201eCovoare-Ungheni\u201d. \u00cen prezent, aceast\u0103 companie face parte din primii zece produc\u0103tori de covoare din lume. Ele s\u00eent procurate de hotelurile nipone \u015fi europene, precum \u015fi \u00een \u0163\u0103rile din Asia de Sud-Est. Ce-i drept, exist\u0103 o problem\u0103: dup\u0103 o lun\u0103 de la apari\u0163ia unui nou covor, din Turcia s\u00eent aduse prin contraband\u0103 covoare cu acela\u015fi desen.<\/p>\n

Avem \u00eentreprinderi bune de construc\u0163ie a drumurilor, \u00eens\u0103 lor nu le ofer\u0103 comenzi patrio\u0163ii statului vecin, care conduc ora\u015ful \u015fi sistemul transportului. Fabricile noastre de sticl\u0103 asigur\u0103, practic, \u00een totalitate \u0163ara cu ambalaj din sticl\u0103. Avem \u015fi \u00eentreprinderi de producere a ambalajului, a articolelor din polietilen\u0103, tipografii.<\/p>\n

\u00cen Moldova au r\u0103mas fabrici bune de conserve. Nu mai vorbesc despre \u00eentreprinderile de materie prim\u0103, care au investitori str\u0103ini \u2013 fabricile de zah\u0103r, de ciment etc. Dar cel mai important lucru este c\u0103 noi, \u00eentr-un num\u0103r mai mic, dar totu\u015fi am p\u0103strat speciali\u015ftii, care pot educa tineretul \u015fi oferi un nou impuls pentru dezvoltarea industriei. Dar pentru aceasta este nevoie de un program de stat.<\/p>\n

De asemenea, este nevoie de un program de dezvoltare a turismului. \u00cen Moldova exist\u0103 destul de multe locuri interesante pentru turi\u015ftii str\u0103ini \u2013 crame, \u00eentreprinderi vinicole \u015fi locuri cu o atmosfer\u0103 deosebit\u0103, de exemplu, \u0162\u00eepova, unde se zice c\u0103 se afl\u0103 morm\u00eentul c\u00eent\u0103re\u0163ului trac Orfeu. Nu departe e Saharna, cu pe\u015fteri \u015fi lacuri subterane, care, din p\u0103cate, nu s\u00eent deschise pentru turi\u015fti. Toate acestea noi nu \u015ftim cum s\u0103 le prezent\u0103m.<\/p>\n

Am fost \u00een Slovenia, la sanatoriu, \u00een localitatea Roga\u015fka, cu 5 mii de locuitori. Autorit\u0103\u0163ile locale au folosit tot ce exist\u0103 acolo pentru a atrage turi\u015ftii. De exemplu, pachetul turistic include vizitarea fabricii de ciocolat\u0103. Este o cl\u0103dire cu trei etaje, cu suprafa\u0163a de 600 de metri p\u0103tra\u0163i, unde la etajul trei locuie\u015fte familia, la etajul doi se produce ciocolata, iar la primul \u2013 se vinde. Interesant, fabrica \u201eBucuria\u201d la fel este vizitat\u0103 de aceea\u015fi mul\u0163ime de turi\u015fti, care viziteaz\u0103 fabrica sloven\u0103? \u00cen primul r\u00eend, ei pl\u0103tesc pentru excursie, iar \u00een al doilea \u2013 ei mai \u015fi cump\u0103r\u0103.<\/p>\n

Acolo este o ferm\u0103 de cerbi, iar l\u00eeng\u0103 ea \u2013 un restaurant, unde vizitatorii privesc c\u00ee\u0163iva cerbi. \u00cen \u0163ara noastr\u0103 tot s\u00eent cerbi. Sau \u00een Roga\u015fka turi\u015ftii s\u00eent du\u015fi \u00een excursii la fabrica de sticl\u0103, unde la ie\u015fire ei cump\u0103r\u0103 pocale. Sau la fabrica de cosmetice \u201eAfrodita\u201d circul\u0103 autobuz dup\u0103 autobuz cu turi\u015fti. \u201eViorica\u201d se prive\u015fte mai fain, de aceea, noi, \u00een timpul apropiat, vom deschide aici o rut\u0103 turistic\u0103.<\/p>\n

Eu cred c\u0103 \u00een timpul apropiat, \u00eentreaga experien\u0163\u0103 acumulat\u0103, inclusiv cea negativ\u0103, se va manifesta sub forma unor programe de dezvoltare a statului nostru. Mi se pare c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 un viitor mare, deoarece nu poate fi mai r\u0103u.<\/p>\n

– Cum anume va fi mai bine?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Mediul de afaceri tinde s\u0103 se dezvolte chiar \u015fi \u00een aceste condi\u0163ii dificile. Dar pentru o \u0163ar\u0103 mic\u0103 este necesar un program de stat de sus\u0163inere a businessului, \u00een primul r\u00eend, un program de stat de dezvoltare a substituirii produselor de import, de dezvoltare a provinciei \u015fi a exporturilor, despre care am men\u0163ionat. Aceast\u0103 cale au parcurs-o \u015fi unele \u0163\u0103ri dup\u0103 r\u0103zboi. Pur \u015fi simplu, trebuie s\u0103 prelu\u0103m aceast\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 o tiraj\u0103m, a\u015fa cum \u00een Coreea de Sud, \u00een anii 1960, pe timpul pre\u015fedintelui Pak Chung Hee, statul a crescut \u201etigrii\u201d sud-coreeni.<\/p>\n

\u015ei Moldova are materie prim\u0103 cu care se poate lucra. Noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 discut\u0103m cu diferi\u0163i conduc\u0103tori ai statului nostru, le-am transmis propunerile noastre. C\u00eete ceva a fost luat \u00een considerare, dar \u00een mare parte \u2013 nu, pentru c\u0103 totul r\u0103m\u00eenea la nivelul consilierilor sau a angaja\u0163ilor ministerelor, care nu au suficiente cuno\u015ftin\u0163e, nici orizont \u015fi nu \u00een\u0163eleg ce trebuie s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n

Actuala conducere a organizat Consiliul economic pe l\u00eeng\u0103 premier, dar eu nici nu \u015ftiu cine face parte din el. Cel pu\u0163in, acolo nu s\u00eent oameni de afaceri pe care \u00eei cunosc. \u00cen schimb, a fost creat\u0103 o asocia\u0163ie a oamenilor de afaceri, care \u015fi-a impulsionat activitatea \u00een ultimele luni. \u00centrevederile au loc cu participarea premierului, mini\u015ftrilor, conduc\u0103torilor Serviciului Vamal. Mai pe scurt, dialogul a \u00eenceput.<\/p>\n

– \u00cen calitate de consilier municipal, cum crede\u0163i ce au adus Chi\u015fin\u0103ului anii de independen\u0163\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

– \u00cen general, Chi\u015fin\u0103ul a avut mai pu\u0163in noroc dec\u00eet \u0163ara \u00een ansamblu. A\u015fa s-a creat situa\u0163ia c\u0103 ora\u015ful Chi\u015fin\u0103u era gestionat de oameni din trecutul sovietic. Costin a fost un produs al sistemului sovietic. Pe timpul lui, Chi\u015fin\u0103ul nu se dezvolta, dar cel pu\u0163in nici nu era distrus. Pe timpul lui Urechean a \u00eenceput s\u0103 degradeze, de\u015fi nu activ, deoarece Serafim Alexandrovici avea studii \u015fi o experien\u0163\u0103 corespunz\u0103toare. Nu mi-a pl\u0103cut c\u0103 \u00een acele timpuri a \u00eenceput atitudinea neglijent\u0103 fa\u0163\u0103 de zonele verzi, \u00een pofida faptului c\u0103 prejudiciile au fost mici.<\/p>\n

Au fost f\u0103cute multe lucruri \u2013 trasate noi linii de troleibuz, reconstruite corect c\u00eeteva str\u0103zi. De exemplu, cred c\u0103 am putea scoate p\u0103l\u0103ria \u00een fa\u0163a lui Urechean pentru reconstruc\u0163ia str\u0103zii Ismail. Acest proiect a fost mai complicat dec\u00eet cele realizate \u00een prezent pe bani din credite.<\/p>\n

Actualul primar a venit cu echipa sa de liberali, care au \u00eenceput s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 afacerile de la zero \u015fi nu au g\u0103sit nimic mai potrivit dec\u00eet s\u0103 se ocupe de construc\u0163ii. Unii func\u0163ionari liberali nu au delimitat zonele verzi \u015fi au eliberat acolo terenuri, deci, probabil, au avut ceva din asta. Iar al\u0163ii acolo construiau.<\/p>\n

Foarte puternic s-au dezvoltat afacerile cu chio\u015fcuri \u015fi pavilioane, nu exist\u0103 nicio regul\u0103 \u00een domeniul publicit\u0103\u0163ii.\u00a0 Ce-i drept, Chirtoac\u0103 mimeaz\u0103 tentativele de a face ordine. \u00cens\u0103 dac\u0103 scoatem panourile publicitare, atunci trebuie s\u0103 scoatem totul \u2013 \u015fi afacerile fratelui s\u0103u sau a rudei sale, care a instalat ecrane LED prin tot ora\u015ful.<\/p>\n

Ora\u015ful nostru nu are st\u0103p\u00een, care s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum s\u0103 solu\u0163ioneze unele probleme. Deoarece de prima persoan\u0103 de la conducerea ora\u015fului depind foarte multe, aceasta trebuie s\u0103 aib\u0103 un anumit bagaj de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi experien\u0163\u0103, pentru a-l conduce. Trebuie s\u0103 \u015ftie totul \u015fi despre apeducte, canalizare, energie electric\u0103, iluminat, transport, cum se construiesc drumurile, intersec\u0163iile etc.<\/p>\n

Deoarece acest lucru lipse\u015fte, are loc distrugerea zonelor verzi, a cartierelor reziden\u0163iale, este admis\u0103 catastrofa ecologic\u0103 la sta\u0163ia de epurare a apelor reziduale \u015fi la rampa de de\u015feuri menajere Purcel, s\u00eent majorate cheltuielile de repara\u0163ie a comunica\u0163iilor \u015fi drumurilor din capital\u0103. Bugetul capitalei are acces la o creditare neavantajoas\u0103 (dac\u0103 UE crediteaz\u0103 proiectele investi\u0163ionale cu 2-3%, atunci primarul nostru ia credite cu 6-7%). Avem o infrastructur\u0103 de transport dezvoltat\u0103 insuficient, cele mai rentabile linii de transport s\u00eent transmise colegilor din Partidul Liberal, \u00een partea istoric\u0103 a ora\u015fului s\u00eent construite cl\u0103diri \u00eenalte. Chi\u015fin\u0103ul degradeaz\u0103 din cauza incompeten\u0163ei primarului general \u015fi a echipei lui.<\/p>\n

\u00cens\u0103 actuala componen\u0163\u0103 a Consiliului municipal \u2013 \u00een opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de PL \u2013 a reu\u015fit s\u0103 sisteze anumite procese distructive. Chiar \u015fi primarul a \u00eenceput s\u0103-\u0219i \u00eendrepte aten\u0163ia spre unele dintre ele. De exemplu, am reu\u015fit s\u0103 stop\u0103m construc\u0163ia ilegal\u0103 a sta\u0163iei PECO de l\u00eeng\u0103 parcul \u201eAlunelul\u201d, \u00een locul scuarului din fa\u0163a clubului \u201eCodreanca\u201d etc. Totu\u015fi, ora\u015ful are nevoie de un alt primar, care s\u0103 nu fie implicat \u00een scheme dubioase. Sper\u0103m c\u0103 vom reu\u015fi s\u0103 colect\u0103m semn\u0103turile necesare \u015fi s\u0103 desf\u0103\u015fur\u0103m un referendum privind demisia lui Chirtoac\u0103. Or, Chi\u015fin\u0103ul este un ora\u015f frumos \u015fi el mai poate fi salvat.<\/p>\n

– Care este cea mai mare realizare a noastr\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Faptul c\u0103 a fost restabilit\u0103 statalitatea moldoveneasc\u0103 este o mare realizare, pentru c\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een Evul Mediu, era creat\u0103 \u00een baza unei idei puternice, cu r\u0103d\u0103cini antice. Timp de 200 de ani, aceasta a fost una dintre cele mai dezvoltate \u0163\u0103ri, chiar poate din \u00eentreaga Europ\u0103. Era un stat bogat, cu o armat\u0103 bun\u0103, cu o flot\u0103 puternic\u0103, care domina pe Marea Neagr\u0103 \u015fi era remarcat\u0103 \u00een Marea Mediteran\u0103. Aceast\u0103 \u0163ar\u0103 era fondat\u0103 ca o continuitate a tradi\u0163iei geto-sarma\u0163iene sau dacice. Iar Dacia a fost unul dintre cele mai puternice state ale tracilor \u2013 unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei.
\nEu cred c\u0103 statalitatea este o bog\u0103\u0163ie imens\u0103, iar suveranitatea este un bun motiv pentru ca pe teritoriul Republicii Moldova s\u0103 construim o \u0163ar\u0103 prosper\u0103.<\/p>\n

Deoarece noi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din propriile gre\u015feli \u015fi experien\u0163e, atunci acele gre\u015feli pe care le-am comis, la fel fac parte din realiz\u0103rile noastre, adic\u0103 exist\u0103 temei pentru a nu le repeta. Este important s\u0103 analiz\u0103m ce am f\u0103cut timp de 25 de ani de independen\u0163\u0103 \u015fi, \u00een func\u0163ie de experien\u0163a \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele acumulate, s\u0103 discut\u0103m cu partenerii str\u0103ini, care se str\u0103duiesc s\u0103 ne ajute.<\/p>\n

– Care au fost cele mai mari gre\u015feli?<\/em><\/strong><\/p>\n

– Principala problem\u0103 pe care am creat-o este problema diviz\u0103rii \u0163\u0103rii. Acest fapt ne trage foarte mult \u00een urm\u0103 \u015fi s\u00eentem percepu\u0163i ca atare de c\u0103tre poten\u0163ialii investitori. Mul\u0163i consider\u0103 c\u0103 este un conflict ce mocne\u015fte. Dar conflictul a fost creat artificial \u015fi la fel este alimentat artificial.<\/p>\n

Problema cea mai important\u0103 este ne\u00eencrederea majorit\u0103\u0163ii oamenilor, \u00een special, a tinerilor, \u00een viitorul \u0163\u0103rii, situa\u0163ie la fel creat\u0103 artificial de c\u0103tre cei care promoveaz\u0103 rom\u00e2nismul, de oamenii care au creat sistemul de studiere a istoriei noastre. Am punctul meu de vedere asupra faptului cine s\u00eentem \u2013 rom\u00e2ni sau moldoveni.\u00a0 Cu siguran\u0163\u0103, noi s\u00eentem moldoveni etnici.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 admitem c\u0103 e corect s\u0103 ne numim rom\u00e2ni, atunci, \u00een pofida acestui fapt, exist\u0103 anumite legi obiective de dezvoltare a unui stat na\u0163ional slab. Acestea s\u00eent foarte clare, de exemplu, \u00een Kosovo, Bosnia, Muntenegru, Slovacia. Aceste \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi numesc limbile conform denumirii statului lor.<\/p>\n

Muntenegrenii au vorbit \u00eentotdeauna \u00een limba croat\u0103, iar acum doi ani, parlamentele din Bosnia \u015fi Her\u0163egovina au adoptat o hot\u0103r\u00eere c\u0103 limbile lor s\u00eent bosniac\u0103 \u015fi muntenegrean\u0103, pentru c\u0103 oamenii vor s\u0103 construiasc\u0103 acolo ni\u015fte state, dar nu s\u0103 mimeze acest proces. Iar c\u00eend vor s\u0103 distrug\u0103 un stat, ei ac\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa ca rom\u00e2nii no\u015ftri. Preten\u0163iile mele s\u00eent doar fa\u0163\u0103 de rom\u00e2nii no\u015ftri locali. Fa\u0163\u0103 de statul rom\u00e2n eu nu am \u00eentreb\u0103ri \u2013 acesta ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een func\u0163ie de interesele lui.
\nSistemul nostru de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent \u00eendemn\u0103 copiii no\u015ftri s\u0103 plece la studii \u00een universit\u0103\u0163ile din Rom\u00e2nia \u015fi astfel se distruge propriul sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent. Totodat\u0103, \u00een Rom\u00e2nia studiaz\u0103 25-30 de mii de moldoveni. \u00cen loc s\u0103 ob\u0163in\u0103 studii acas\u0103, s\u0103 achite universit\u0103\u0163ilor noastre, s\u0103 cumpere m\u0103rfuri din magazinele noastre, ei fac acest lucru \u00een \u0163ara vecin\u0103, dezvolt\u00eend sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent rom\u00e2nesc, ce sufer\u0103 din cauza deficitului de studen\u0163i, \u015fi economia acestor ora\u015fe.<\/p>\n

De exemplu, ora\u015ful Cahul a \u00eenceput s\u0103 se dezvolte fulminant datorit\u0103 faptului c\u0103, \u00een afar\u0103 de c\u00eeteva colegii, acolo a fost deschis\u0103 o universitate. \u00cen acest ora\u015f locuiau permanent 15 mii de studen\u0163i, sus\u0163inu\u0163i de p\u0103rin\u0163i, care le ofereau bani de cheltuial\u0103. \u00cen prezent, acolo totul e mort. Adic\u0103, sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent la fel este o parte puternic\u0103 a sistemului economic. <\/strong>Noi nu \u0163inem cont de aceasta.<\/p>\n

Cum nu \u0163inem cont \u015fi de faptul c\u0103 sportul, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 ne ofer\u0103 s\u0103n\u0103tate, le educ\u0103 copiilor ni\u015fte abilit\u0103\u0163i ceea ce constituie un factor de dezvoltare a economiei. Noi nu avem, \u00een afar\u0103 de stadionul \u201eZimbru\u201d, o aren\u0103 de fotbal \u015fi pentru atletism, nu avem un palat multifunc\u0163ional al sportului, de\u015fi demult se puteau g\u0103si 15-20 de milioane de euro pentru construc\u0163ia acestuia.<\/p>\n

\u00cen calitate de conduc\u0103tor al Federa\u0163iei de Box, eu \u00een\u0163eleg bine c\u0103 noi am fi putut g\u0103zdui anual un eveniment interna\u0163ional, la care ar veni dou\u0103-trei mii de oameni \u00eempreun\u0103 cu sportivii, vor sta 10 zile, vor cheltui o gr\u0103mad\u0103 de bani \u015fi vor povesti acas\u0103 c\u0103 Moldova nu este o \u0163ar\u0103 at\u00eet de rea. Noi avem multe federa\u0163ii sportive. De aceea, \u015fi sportul este o parte important\u0103 a economiei moderne.<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 noi \u00eenc\u0103 nu avem suficiente cuno\u015ftin\u0163e pentru a \u00een\u0163elege cum s\u0103 dezvolt\u0103m substituirea importului, \u00een pofida faptului c\u0103 avem o pia\u0163\u0103 mic\u0103. \u00cens\u0103 aici se pot dezvolta liber zeci de \u00eentreprinderi ale industriei u\u015foare, care ar putea confec\u0163iona \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, haine \u015fi s\u0103 le v\u00eend\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. S\u00eent unele tentative, \u00eens\u0103, din p\u0103cate, \u00eenflore\u015fte contrabanda. Autorit\u0103\u0163ile \u00eencearc\u0103 s\u0103 solu\u0163ioneze aceste probleme, folosind doar p\u00eerghiile administrative, pe c\u00eend mai eficiente pot fi doar p\u00eerghiile de organizare.<\/p>\n

Aceast\u0103 problem\u0103 trebuie solu\u0163ionat\u0103 doar \u00een mod organiza\u0163ional, s\u0103 nu fie posibil\u0103 legalizarea m\u0103rfurilor ilegale. La noi \u00eens\u0103 comer\u0163ul deseori este un sistem de legalizare a contrabandei. Problema trebuie solu\u0163ionat\u0103 odat\u0103 \u015fi pentru totdeauna astfel, \u00eenc\u00eet s\u0103 fie lichidate patentele \u00een comer\u0163 \u015fi ca de\u0163in\u0103torii de patente sau cei care lucreaz\u0103 pentru ei s\u0103-\u015fi poat\u0103 g\u0103si un loc de munc\u0103. Apropo, noi avem un deficit de speciali\u015fti \u00een produc\u0163ie. Oamenilor care se ocup\u0103 cu comer\u0163ul \u00een baza patentei, poate ar trebui s\u0103 li se ofere anumite credite facilitare, pentru ca ei s\u0103 investeasc\u0103 \u00een afacerile sale. Problema trebuie solu\u0163ionat\u0103, \u00een primul r\u00eend, pentru a ne distan\u0163a de concuren\u0163a neloial\u0103 cu m\u0103rfurile locale.<\/p>\n

Noi \u00eenc\u0103 nu \u00een\u0163elegem prea bine cum trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m teritoriile, pentru c\u0103 satele noastre, multe dintre ele au fost create acum 500-600 de ani. Trebuie s\u0103 cre\u0103m condi\u0163ii pentru investi\u0163ii. De exemplu, s\u00eent \u0163\u0103ri care stabilesc ni\u015fte zone de importan\u0163\u0103 deosebite pentru dezvoltare, unde s\u00eent create nu doar condi\u0163ii favorabile pentru investitori, dar le \u0219i achit\u0103 bani pentru aceasta.<\/p>\n

\u015ei noi, odinioar\u0103, propuneam s\u0103 identific\u0103m asemenea regiuni, tipuri de substituire a importurilor, ale c\u0103ror produc\u0163ie trebuie stimulat\u0103, \u015fi s\u0103 le propunem pentru investi\u0163ii, iar peste \u015fapte ani, de exemplu, s\u0103 le restituim complet banii \u015fi s\u0103 le oferim dreptul de a deveni proprietari. \u00centreaga \u0163ara trebuie s\u0103 fie o zon\u0103 economic\u0103 liber\u0103, un parc industrial etc.<\/p>\n

Spre exemplu, dac\u0103 construie\u015fti la Basarabeasca o uzin\u0103 de aspiratoare sau frigidere, creezi 200 de locuri de munc\u0103 cu un salariu mediu de 300 de euro, cumperi jum\u0103tate din materiale pentru construc\u0163ie \u00een interiorul \u0163\u0103rii, atunci peste \u015fapte ani \u00ee\u0163i return\u0103m cei 5 milioane de euro investi\u021bi \u00een construc\u0163ie. Totodat\u0103, timp de 25 de ani nu vei pl\u0103ti impozite pe profit. \u00cen schimb vei achita impozitul din salariu (contribu\u0163iile \u00een fondurile sociale \u015fi asigur\u0103rilor \u00een medicin\u0103) \u015fi TVA. \u00cen final, statul, la momentul ramburs\u0103rii banilor, ob\u0163ine o unitate de produc\u0163ie, locuri de munc\u0103 \u015fi motivul pentru care aceast\u0103 localitate s\u0103 nu moar\u0103, precum \u015fi mijloace suficiente sub forma impozitelor de la aceast\u0103 unitate, pentru a le rambursa investitorului. Adic\u0103 trebuie s\u0103 elabor\u0103m oferte unice pentru ca investitorii s\u0103 vin\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103 \u00een prezent acest lucru este \u00eempiedicat de schimbarea frecvent\u0103 a premierilor. Pentru ca premierul s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceva, el trebuie s\u0103 lucreze cel pu\u0163in c\u00ee\u0163iva ani. Deoarece actualul guvern activeaz\u0103 doar de c\u00eeteva luni, lui i se pare c\u0103 cea mai important\u0103 realizare a lui este stabilirea dialogului cu FMI. Ni se vor oferi $180 milioane timp de doi-trei ani. \u00cens\u0103 noi \u015fi a\u015fa \u00eei avem, \u00een pofida faptului c\u0103 miliardul a fost furat, mai avem \u00een rezerve circa $2 miliarde. Or, banii ob\u0163inu\u0163i de la FMI vom trebui s\u0103-i \u00eentoarcem Occidentului. Adic\u0103, ei sau ne consider\u0103 de pro\u015fti, sau premierul nostru este implicat \u00een ni\u015fte jocuri care nu s\u00eent clare pentru noi. \u00cens\u0103 \u00een asemenea mod noi nu putem dezvolta economia noastr\u0103.<\/p>\n

Eu cred c\u0103 cel mai important este c\u0103 noi trebuie s\u0103 cerem de la FMI s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 construim un sistem financiar capabil s\u0103 finan\u0163eze dezvoltarea afacerilor \u015fi familiilor. Ei \u015ftiu acest lucru \u015fi i-au \u00eenv\u0103\u0163at pe fra\u0163ii no\u015ftri rom\u00e2ni, deoarece acum c\u00ee\u0163iva ani dob\u00eenzile acolo erau foarte \u00eenalte. Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00eempl\u0103 \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri din Europa. Toate acestea vorbesc despre faptul c\u0103 problema este una tehnic\u0103, este o problem\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi, totodat\u0103, de sus\u0163inere a structurilor financiare interna\u0163ionale.<\/p>\n

\u00cens\u0103 eu cred \u00een viitorul luminos al \u0163\u0103rii noastre \u2013 cuno\u015ftin\u0163ele se acumuleaz\u0103 \u015fi va veni timpul dezvolt\u0103rii noastre furtunoase.<\/p>\n

– V\u0103 mul\u0163umim pentru interviu.<\/em><\/strong><\/p>\n

Anghelina Taran<\/em><\/p>\n

noi.md<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ajunul anivers\u0103rii a 25-a a independen\u021bei Moldovei, cu o apreciere a realiz\u0103rilor ob\u021binute vin, de obicei, politicienii. NOI.md a dorit s\u0103 vad\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 prin prisma mediului de afaceri, deoarece economia trebuie s\u0103 determine politica, \u0219i nu invers, cum, din p\u0103cate, se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00een prezent \u00een \u021bara noastr\u0103. Unul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":4695,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4691"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4691"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4697,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4691\/revisions\/4697"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4695"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}