{"id":134,"date":"2015-03-23T19:04:11","date_gmt":"2015-03-23T16:04:11","guid":{"rendered":"http:\/\/chirtoca.md\/?p=134"},"modified":"2015-05-18T14:38:24","modified_gmt":"2015-05-18T11:38:24","slug":"vasilij-kirtoka-vremya-ne-zhdet-nado-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/vasilij-kirtoka-vremya-ne-zhdet-nado-de\/","title":{"rendered":"Vasile Chirtoca: Timpul nu a\u0219teapt\u0103 pe nimeni \u2013 trebuie s\u0103 ac\u0163ion\u0103m!"},"content":{"rendered":"Situa\u0163ia financiar\u0103 incert\u0103, prognozele pesimiste privind cre\u015fterea economic\u0103, incertitudinea privind pie\u0163ele externe, criza \u00een \u0163\u0103rile partenere ale Moldovei, scandalurile politice \u2013 toate acestea pun mediul de afaceri \u00een situa\u0163ia de a c\u0103uta solu\u0163ii, inclusiv peste hotarele \u0163\u0103rii. Cunoscutul om de afaceri din Moldova, pre\u0219edintele holdingului DAAC-Hermes, Vasile Chirtoca, consider\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 fugim nic\u0103ieri. Iar autorit\u0103\u0163ile moldovene ar trebui s\u0103 uite de certuri, s\u0103 se g\u00eendeasc\u0103 mai mult la cei care i-au votat, s\u0103 asculte propunerile mediului de afaceri, s\u0103 examineze posibilit\u0103\u0163ile \u015fi s\u0103 elaboreze o pozi\u0163ie pentru crearea, \u00eempreun\u0103 cu partenerii externi, programelor de dezvoltare a Moldovei. Despre faptul cum mediul de afaceri ar putea contribui la dezvoltarea \u0163\u0103rii \u015fi cum ar putea participa statul \u00een acest proces, Vasile Chirtoca a relatat \u00eentr-un interviu oferit redactorului-\u015fef al portalului informa\u0163ional NOI.md, Irina Astahova.<\/p>\n

– Pentru a stopa devalorizarea brusc\u0103 a leului la \u00eenceputul acestui an, BNM a adoptat un \u015fir de m\u0103suri care deja au dus la majorarea dob\u00eenzior la credite. Cum va influen\u0163a acest fapt asupra activit\u0103\u0163ii mediului de afaceri, \u0163in\u00eend cont de faptul c\u0103 situa\u0163ia economic\u0103 din Moldova s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it \u00een urma \u015focurilor externe, dar \u015fi din cauza problemelor interne?<\/strong><\/p>\n

– S\u00eent \u00eenaintate o mul\u0163ime de versiuni despre faptul ce s-a \u00eent\u00eemplat \u00een Moldova la sf\u00eer\u015fitul anului trecut \u2013 \u00eenceputul anului curent \u015fi cine poart\u0103 r\u0103spundere pentru aceasta. Un singur lucru este clar: \u00een \u0163ar\u0103 exist\u0103 un organ ce r\u0103spunde de stabilitatea sistemului financiar \u015fi care trebuie s\u0103 evite c\u0103derea pie\u0163ei valutare \u2013 acesta este Banca Na\u0163ional\u0103 a Moldovei.<\/p>\n

Ce-i drept, recent, \u00een legisla\u0163ia privind Banca Na\u0163ional\u0103 a fost introdus\u0103 o modificare potrivit c\u0103reia BNM poart\u0103 r\u0103spundere, \u00een special, pentru stabilitatea pre\u0163urilor \u2013 la fel ca \u015fi \u00een \u0163\u0103rile occidentale. \u00cens\u0103 cum po\u0163i compara rolul b\u0103ncilor centrale \u00een \u0163\u0103rile bogate cu al celor din \u0163ara noastr\u0103 cu sistemul ei financiar subdezvoltat? Este evident c\u0103 aceasta nu este sarcina principal\u0103 a BNM. Sarcina principal\u0103 a acesteia ar trebui s\u0103 fie dezvoltarea \u015fi stabilitatea pie\u0163ei financiare \u2013 sistemul sanguin ce alimenteaz\u0103 economia, sistemul ce creeaz\u0103 bun\u0103starea \u0219i viitorul familiilor moldovene\u0219ti, care trebuie s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, nu s\u0103 fug\u0103, salv\u00eendu-se de infla\u021bie, instabilitate, lipsa locurilor de munc\u0103 \u0219i a speran\u0163ei \u00eentr-un viitor luminos.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, situa\u021bia critic\u0103 de pe pia\u021ba valutar\u0103 din Moldova putea fi evitat\u0103. Cu ceva timp \u00een urm\u0103, conducerea B\u0103ncii Na\u021bionale declara c\u0103 aceast\u0103 situa\u021bie s-a creat \u00een mod obiectiv, deoarece economia moldoveneasc\u0103 depinde de tradi\u021bionalii partenerii comerciali externi, care acum se confrunt\u0103 cu probleme. Ar putea fi invocat acest argument \u2013 unele \u021b\u0103ri (accentuez, doar unele), \u00eentr-adev\u0103r, sub influen\u021ba afacerilor orientate spre export, \u201edepreciaz\u0103\u201d propria valut\u0103, pentru a reduce pre\u021burile m\u0103rfurilor \u0219i a fi competitivi pe pie\u021bele \u021b\u0103rilor a c\u0103ror valut\u0103 este afectat\u0103 de infla\u021bie. \u00cens\u0103, \u00een primul r\u00eend, acest lucru nu-l fac toate statele, deoarece \u00een urma acestei politici sufer\u0103 popula\u021bia, ale c\u0103rei salarii r\u0103m\u00een \u00een urm\u0103 cu ani de zile fa\u021b\u0103 de pre\u021burile majorate pe pia\u021ba intern\u0103. Iar \u00een al doilea r\u00eend, Banca Na\u021bional\u0103 a adus foarte repede cursul leului \u201ela loc\u201d. Timp de o lun\u0103! Atunci cum r\u0103m\u00eene cu competitivitatea m\u0103rfurilor moldovene\u0219ti, pe care stimabila conducere a B\u0103ncii Na\u021bionale dorea nu demult s\u0103 o sporeasc\u0103?<\/p>\n

\u00cen teoria de management al finan\u021belor exist\u0103 multe mituri \u0219i pove\u0219ti care s\u00eent prezentate drept ni\u0219te \u201eadev\u0103ruri \u0219tiin\u021bifice\u201d pentru cei neini\u021bia\u021bi, mai ales atunci c\u00eend trebuie sustra\u0219i bani de la popula\u021bie \u0219i oameni de afaceri. Eu s\u00eent convins c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencet\u0103m odat\u0103 \u0219i pentru totdeauna povestea privind sus\u021binerea exportului prin deprecierea leului, cu at\u00eet mai mult c\u0103 are loc procesul de diversificare a exportului moldovenesc spre pia\u021ba UE \u2013 zona euro \u0219i spre Asia, Africa \u0219i America \u2013 zonele dolarului american. \u0218i, probabil ar fi fost mai corect, \u021bin\u00eend cont de interesele economiei \u00een general, s\u0103 men\u021binem valuta na\u0163ional\u0103 stabil\u0103 fa\u021b\u0103 de principalele valute str\u0103ine. Cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet, precum am mai men\u021bionat, \u00een urma ac\u021biunilor BNM, care a majorat brusc normele rezervelor obligatorii ale b\u0103ncilor, elimin\u00eend leii din circula\u021bie, a ridicat dob\u00eenzile \u00een economie \u2013 acum totul a revenit la normal, iar leul continu\u0103 s\u0103 se aprecieze.<\/p>\n

Putem doar presupune: sau conducerea BNM e incompetent\u0103 \u0219i nu este \u00een stare s\u0103 solu\u021bioneze situa\u021bia, sau a ac\u021bionat inten\u021bionat. \u00cens\u0103 \u00een rezultatul acestor ac\u021biuni mul\u021bi s-au alertat, iar persoanele informate au c\u00ee\u0219tigat sute de milioane. De lei sau de euro \u2013 nu \u0219tiu. Noi, oamenii de afaceri, nu num\u0103r\u0103m banii str\u0103ini, \u00eens\u0103 \u00een acest caz ace\u0219ti bani nu s\u00eent str\u0103ini, dar ai no\u0219tri, care au migrat \u00een buzunare str\u0103ine.<\/p>\n

\u00cen rezultatul erorilor, neprofesionalismului, iar dac\u0103 e s\u0103 credem presei, posibil, \u0219i al escrocheriilor, toat\u0103 \u021bara este alarmat\u0103. Cet\u0103\u021benii, familiile, afacerile. O mul\u021bime de oamen, care parc\u0103 inten\u021bionau s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 aic, iar\u0103\u0219i \u00ee\u0219i fac bagajele \u0219i se g\u00eendesc unde ar putea pleca mai departe de aceast\u0103 situa\u021bie incert\u0103. \u0218i toate acestea din cauza ac\u021biunilor unor persoane care stau la conducerea BNM. Astfel, \u00een loc s\u0103 men\u021bin\u0103 pre\u021burile, BNM stimuleaz\u0103 cre\u0219terea lor \u0219i c\u0103derea catastrofal\u0103 a economiei.<\/p>\n

B\u0103ncile comerciale de la care Banca Na\u021bional\u0103 \u201ea supt\u201d banii acum \u00eencearc\u0103 s\u0103 majoreze dob\u00eenzile la depozite. Automat, se ridic\u0103 \u0219i dob\u00eenzile la credite. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi ne \u201et\u0103iem\u201d pentru mul\u021bi ani \u00eenainte perspectivele de dezvoltare a \u00eentreprinderilor, de creare a locurilor de munc\u0103, dar principalul \u2013 noi stimul\u0103m infla\u021bia. Orice contabil \u0219tie c\u0103 dob\u00eenzile la credite s\u00eent cea mai important\u0103 component\u0103 a costului produc\u021biei. Cu c\u00eet este mai \u00eenalt\u0103 dob\u00eenda la credite, cu at\u00eet s\u00eent mai mari pre\u021burile. Iat\u0103 a\u0219a BNM \u00eendepline\u0219te cea mai important\u0103 sarcin\u0103, stabilit\u0103 de legisla\u021bie \u2013 lupta cu cre\u0219terea pre\u021burilor \u0219i infla\u021bia.<\/p>\n

Principala sarcin\u0103 a sistemului bancar nu poate fi majorarea dob\u00eenzilor \u00een economie, dezvoltarea clasei de rentieri \u0219i crearea problemelor pentru mediul de afaceri. \u00cens\u0103 anume aceste procese s\u00eent stimulate \u00een \u021bar\u0103 de c\u0103tre \u201eregulator\u201d, care uit\u0103 c\u0103 principala sarcin\u0103 a b\u0103ncilor din toat\u0103 lumea, indiferent de ce s-ar scrie \u2013 s\u0103 alimenteze economia cu bani (lungi \u0219i ieftini), s\u0103 o dezvolte. O alt\u0103 metod\u0103 de a ob\u021bine bani pentru dezvoltare mediul de afaceri moldovenesc, aflat \u00een curs de dezvoltare, nu are. Nu au o surs\u0103 de dezvoltare nici majoritatea familiilor moldovene\u0219ti. \u00cens\u0103 exist\u0103 o lege obiectiv\u0103 potrivit c\u0103reia, la majorarea dob\u00eenzilor, scade cererea la bani, se reduce consumul \u0219i, respectiv, pre\u021burile\u2026 <\/strong><\/p>\n

Dar se pare c\u0103 aceast\u0103 lege func\u021bioneaz\u0103 acolo unde b\u0103ncile centrale alimenteaz\u0103 \u00een realitate economia cu bani \u0219i fluctua\u021biile dob\u00eenzilor au loc \u00een jurul unui procent sau dou\u0103 (la dob\u00eenzile finale pentru familii \u0219i faceri p\u00een\u0103 la 5%). La noi, BNM nu alimenteaz\u0103 nimic (cu excep\u021bia cazului cu trei b\u0103nci problematice), ci doar controleaz\u0103 \u0219i preseaz\u0103. \u00cens\u0103 este o limit\u0103 c\u00eend, solu\u021bion\u00eend problemele men\u021binerii consumului de finan\u021be, BNM \u00eencepe s\u0103 loveasc\u0103 puternic \u00een \u00eentreaga economie. Eu cred c\u0103 aceast\u0103 limit\u0103, dac\u0103 vorbim despre dob\u00eenzile la credite, constituie 5-6%. \u00cen aceste limite, juc\u00eend cu dob\u00eenda, modific\u00eend-o cu 1-2%, poate fi regulat consumul de finan\u021be \u0219i pot fi men\u021binute pre\u021burile. \u00cens\u0103 majorarea dob\u00eenzilor \u00een economie p\u00een\u0103 la 8-10% \u0219i mai mult \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 un impact catastrofal asupra vie\u021bii \u021b\u0103rii \u0219i aceste \u201elegi obiective\u201d func\u021bioneaz\u0103 exact invers \u2013 economia (\u0219i a\u0219a slab\u0103) stagneaz\u0103, iar pre\u021burile cresc. Ast\u0103zi \u00eens\u0103, c\u00eend este evident\u0103 reducerea fluxului de remiten\u021be, c\u00eend scade exportul, trebuie \u00eentreprinse toate m\u0103surile pentru a dezvolta economia.<\/p>\n

– Dar cum?<\/strong><\/p>\n

– De creat un sistem financiar stabil garantat, de majorat capitalul b\u0103ncilor \u0219i de creat condi\u021bii pentru apari\u021bia banilor \u201elungi\u201d \u0219i \u201eieftini\u201d. Spre exemplu, dac\u0103 se putea lua un credit de 8% anual, iar mijloacele \u2013 investite \u00een dezvoltarea produc\u021biei, atunci termenul minim de r\u0103scump\u0103rare a acestui proiect ar fi fost de \u0219apte ani. La 8% anual, noi achit\u0103m suplimentar la banc\u0103 aproximativ 50%. E o situa\u021bie acceptabil\u0103. \u00cens\u0103 pentru multe \u00eentreprinderi conduse de mari optimi\u0219ti, acest fapt nu este acceptabil, de aceea noi avem mul\u021bi falimentari. Dar cu 12-15% anual, \u00een acela\u0219i termen, noi trebuie s\u0103 achit\u0103m b\u0103ncii 100% – este evident c\u0103 \u00een aceste condi\u021bii niciun proiect nu-\u0219i va avea rostul. Nu exist\u0103 posibilitate de a inventa ceva ce se va r\u0103scump\u0103ra dublu, peste \u0219apte ani. Iar acum s\u00eent dob\u00eenzi \u0219i de 20%!<\/p>\n

Dac\u0103 BNM dore\u0219te \u00eentr-adev\u0103r s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 sarcina de men\u021binere a stabilit\u0103\u021bii pre\u021burilor, atunci ea trebuie s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru a crea finan\u021be pentru dezvoltare. Ea trebuie s\u0103 reduc\u0103 dob\u00eenzile, s\u0103 nu stimuleze procesele \u00een care Ministerul Finan\u021belor procur\u0103 obliga\u021biuni cu 20% – e un nonsens.<\/p>\n

Banca Na\u021bional\u0103 a aruncat miliarde de lei pentru a salva cele trei b\u0103nci, dar nu a putut cump\u0103ra de la Ministerul Finan\u021belor c\u00eeteva sute de milioane de obliga\u021biuni la dob\u00eenzi normale? Eu nu \u00een\u021beleg acest lucru. Ei spun: trebuia s\u0103 salv\u0103m deponen\u021bii. De cine? Se \u0219tie c\u0103 Banca de Economii a fost \u00eentotdeauna o banc\u0103 stabil\u0103, Banca Social\u0103 \u2013 la fel. \u0218i brusc, cu venirea noilor ac\u021bionai \u0219i noii conduceri, acestea au devenit instabile?<\/p>\n

Fiecare opera\u021biune a oric\u0103rei b\u0103nci se vede la Banca Na\u021bional \u0219i Guvern, ca prin lup\u0103. Aceasta poate fi sistat\u0103 \u00een orice moment. Iar\u0103\u0219i, nu se cuvine s\u0103 te amesteci \u00een afaceri str\u0103ine. Ce treab\u0103 am eu cu ceea ce a f\u0103cut o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een aceste b\u0103nci? \u00cens\u0103 tu ocup\u0103-te de afacerile tale \u00een a\u0219a fel, \u00eenc\u00eet s\u0103 nu afectezi milioane de oameni \u0219i s\u0103 nu creezi probleme \u00eentregii \u021b\u0103rii.<\/p>\n

De aceea, \u00een situa\u021bia creat\u0103, planurile de dezvoltare a multor \u00eentreprinderi s\u00eent \u00eenghe\u021bate sau sistate. Totodat\u0103, migran\u021bii transfer\u0103 tot mai pu\u021bini bani, iar importatorii \u00ee\u0219i reduc v\u00eenz\u0103rile. \u00cen paralel, din toate p\u0103r\u021bile, nedorind s\u0103-\u0219i coboare nivelul de via\u021b\u0103, numero\u0219i func\u021bionari-controlori preseaz\u0103 mediul de afaceri. La ce s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m? Ce s\u0103 facem mai departe? S\u0103 pres\u0103m sistemul bancar, afacerile sau poate ac\u021bion\u0103m altfel? Domnilor, \u00eenainte de a primi ceva de la mediul de afaceri, trebuie s\u0103 investi\u021bi. Iar la etapa ini\u021bial\u0103 e suficient s\u0103 pune\u021bi mintea la contribu\u021bie. Dar poate are sens s\u0103 fie reuni\u021bi to\u021bi oamenii g\u00eenditori din conducerea de v\u00eerf a \u021b\u0103rii (ei exist\u0103) \u0219i din business, din comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i de exper\u021bi, care au creieri \u0219i s\u0103 elaboreze un program anti-criz\u0103? Pentru c\u0103 ast\u0103zi noi pur \u0219i simplu \u00eengrop\u0103m capul \u00een nisip, aceasta fiind o cale care duce la impas.<\/p>\n

–\u00a0Dar oare au existat alte solu\u021bii pentru a stabiliza rapid situa\u021bia de pe pia\u021ba valutar\u0103? Moldova s-a pomenit involuntar \u00een condi\u021biile \u00een care partenerii tradi\u021bionali se afl\u0103 \u00een stare de r\u0103zboi, care se apropie de frontierele noastre \u2026 <\/strong><\/p>\n

– \u00cenainte de a vorbi despre stabilizare, trebuie s\u0103 vorbim despre faptul c\u0103 asemenea situa\u021bii nu trebuie admise, \u00een principiu. Dac\u0103 e s\u0103 vorbim despre instabilitatea din \u021b\u0103rile vecine, ar fi fost corect s\u0103 men\u021binem stabilitatea \u00een \u021bara noastr\u0103, s\u0103 nu admitem salturi artificiale ale cursului valutar, s\u0103 cre\u0103m condi\u021bii pentru atragerea finan\u021belor, care ar putea veni, spre exemplu, de la businessmenii din Rusia \u0219i Ucraina. Eu s\u00eent convins c\u0103 doritori s\u00eent mul\u021bi. Situa\u021bia complicat\u0103 din \u021b\u0103rile vecine ar trebui s\u0103 constituie un stimulent pentru crearea unui refugiu lini\u0219tit \u00een Moldova pentru capitalurile prietenilor no\u0219tri din Est. \u0218i, diversific\u00eend exportul, s\u0103 nu plec\u0103m de pe pie\u021bele noastre tradi\u021bionale. Dimpotriv\u0103, trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m de ele, s\u0103 le dezvolt\u0103m.<\/p>\n

Procesul lansat \u00een urm\u0103 cu 10 ani \u0219i \u00eencheiat anul trecut \u2013 de preg\u0103tire a semn\u0103rii Acordului de asociere \u0219i de liber schimb cu UE \u2013 este un beneficiu pentru \u021bara noastr\u0103. \u00cen condi\u021biile de instabilitate, c\u00eend economia este influen\u021bat\u0103 de mul\u021bi factori politici, Acordul de liber schimb cu UE ne deschide alte pie\u021be. Este o perspectiv\u0103 pe care trebuie s\u0103 o folosim. O alt\u0103 chestiune este dac\u0103 trebuie s\u0103 dezvolt\u0103m mai profund procesul de integrare cu Uniunea European\u0103 f\u0103r\u0103 a re\u00eentregi \u021bara. Poate trebuie mai \u00eent\u00eei s\u0103 unific\u0103m \u021bara \u0219i apoi s\u0103 ne mi\u0219c\u0103m undeva sau s\u0103 mai st\u0103m pe loc? \u00cens\u0103 acordurile de liber schimb, \u0219i spre Est, \u0219i spre Vest s\u00eent o alternativ\u0103 bun\u0103 pentru micul nostru stat. Prezen\u021ba acestor oportunit\u0103\u021bi ar putea fi atractiv\u0103 pentru businessmenii din Rusia \u0219i Ucraina, care ar putea investi \u00een Moldova f\u0103r\u0103 a risca.<\/p>\n

Noi avem acum \u0219ansa s\u0103 revenim la ce a fost odat\u0103 Moldova medieval\u0103 \u2013 un stat puternic, care asigura posibilitatea Europei Centrale \u0219i de Vest s\u0103 fac\u0103 comer\u021b cu Europa de Est, Asia \u0219i Africa. Cu ajutorul unei puteri stabile, a legilor, protec\u021biei \u00eentreprinz\u0103torilor.<\/p>\n

–\u00a0Ce crede\u021bi despre reluarea rela\u021biilor cu FMI? Nu demult, guvernul moldovean spunea c\u0103 noi nu avem nevoie de banii Fondului. Acum deja cont\u0103m pe creditele FMI. \u00cens\u0103 e clar c\u0103 condi\u021biile vor fi dure.<\/strong><\/p>\n

– FMI ofer\u0103 Moldovei, \u00een special, mijloace pentru suplinirea rezervelor valutare. Banii Fondului pot fi ob\u021binu\u021bi \u0219i pentru alte scopuri \u2013 la dob\u00eenzi destul de mici, de aceea, colaborarea cu o asemenea organiza\u021bie financiar\u0103 este interesant\u0103. Problema const\u0103 \u00een faptul c\u0103 condi\u021biile unei asemenea colabor\u0103ri trebuie discutate, trebuie stabilite. C\u00eend func\u021bionarii FMI ne spun c\u0103 pentru a ob\u021bine banii noi trebuie s\u0103-i facem \u00eenc\u0103 mai s\u0103raci pe cei s\u0103raci, c\u0103 noi, spre exemplu, trebuie s\u0103 ne optimiz\u0103m raioanele, s\u0103 distrugem acea leg\u0103tur\u0103 fragil\u0103 dintre popor \u0219i putere \u2013 atunci noi trebuie s\u0103 ne expunem pozi\u021bia.<\/p>\n

\u00centr-o \u021bar\u0103 bogat\u0103 aceste procese s\u00eent acceptabile \u2013 decentralizarea, \u00eendep\u0103rtarea de putere. \u00cens\u0103 ast\u0103zi, o mul\u021bime de oameni are nevoie de ajutor, care nu poate fi acordat dec\u00eet de stat. \u00cen aceste condi\u021bii, ini\u021bierea reformei administrative nu e chiar corect\u0103.<\/p>\n

La fel de incorect\u0103 a fost optimizarea \u00een mas\u0103 a \u0219colilor. Noi avem multe sate fondate \u00eenc\u0103 \u00een secolele 14, 15 de c\u0103tre str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri. Satul este istoria noastr\u0103, leag\u0103nul culturii moldovene\u0219ti. Se distruge \u0219coala \u2013 se distruge \u0219i satul. Greut\u0103\u021bile au caracter temporar. Va veni timpul \u0219i \u021bara va \u00eembog\u0103\u021bi \u2013 noi, cei care tr\u0103im \u0219i muncim aici credem \u00een acest lucru. Poate nu trebuie s\u0103 ne gr\u0103bim s\u0103 distrugem \u0219colile, iar odat\u0103 cu ele \u0219i satele?<\/p>\n

Dac\u0103 ni se spune c\u0103 trebuie s\u0103 reducem institu\u021biile medicale, atunci \u0219i aceasta este o mare problem\u0103 \u2013 face oare s\u0103 fim de acord cu aceste condi\u021bii? Cred c\u0103 trebuie s\u0103 negociem. Este foarte important ca \u00een procesul de tratative pentru ob\u021binerea mijloacelor financiare s\u0103 fie elaborat, \u00een comun cu FMI, un program de dezvoltare a economiei. Eu cred c\u0103 dac\u0103 va fi creat un program nu de reducere \u0219i optimizare, ci de creare a condi\u021biilor pentru c\u00ee\u0219tigarea banilor, pentru dezvoltare, c\u00eend cei s\u0103raci vor putea deveni mai boga\u021bi, atunci o asemenea colaborare cu aceast\u0103 organiza\u021bie ar putea fi destul de fructuoas\u0103.<\/p>\n

– Cum poate fi f\u0103cut acest lucru?<\/strong><\/p>\n

– Trebuie s\u0103 atragem FMI \u00een elaborarea programelor de \u00eenlocuire a produselor de import \u0219i dezvoltarea teritoriilor subdezvoltate (provinciile). Trebuie s\u0103 elabor\u0103m programe de dezvoltare a sistemului financiar, al c\u0103rei scop s\u0103 fie sporirea rapid\u0103 a calit\u0103\u021bii banilor (leilor) \u00een \u021bar\u0103, capabili s\u0103 dezvolte economia.<\/p>\n

Spre exemplu, \u00een Moldova au fost \u00eemp\u0103r\u021bite comenzile pentru construc\u021bia drumurilor (iar \u00een acest scop noi lu\u0103m credite, care deseori s\u00eent destul de scumpe) companiilor str\u0103ine, concursurile investi\u021bionale pentru procurarea tehnologiilor informa\u021bionale deseori s\u00eent c\u00ee\u0219tigate de companii str\u0103ine (\u00een special rom\u00e2ne\u0219ti), deseori, institu\u021biile de stat procur\u0103 marf\u0103 str\u0103in\u0103 (produse alimentare, detergen\u021bi etc.), \u00een timp ce noi avem m\u0103rfurile noastre, de o calitate la fel de bun\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 revenim la construc\u021bia drumurilor, atunci acest lucru nu este at\u00eet de complicat, \u00eenc\u00eet constructorii no\u0219tri s\u0103 nu poat\u0103 face fa\u021b\u0103. Eu \u0219tiu cel pu\u021bin c\u00eeteva companii moldovene\u0219ti care \u0219i-au p\u0103strat baza material\u0103, speciali\u0219tii \u0219i care s\u00eent \u00een stare s\u0103 construiasc\u0103 drumuri la nivel \u00eenalt. Problema aici const\u0103 doar \u00een baza normativ\u0103. Baza tehnico-normativ\u0103 a r\u0103mas \u00een urm\u0103 \u2013 ea trebuie reconstituit\u0103.<\/p>\n

– Dar Moldova acum preia standardele europene, a\u0219a c\u0103, cel mai probabil, nici nu va trebui s\u0103 elabor\u0103m nimic, deja totul este, trebuie doar s\u0103 le aplic\u0103m.<\/strong><\/p>\n

–\u00a0Atunci trebuie s\u0103 lu\u0103m standardele europene \u0219i s\u0103 le aplic\u0103m. \u00cens\u0103, totodat\u0103, este important ca la aceste proiecte s\u0103 participe firmele noastre de construc\u021bii. Dac\u0103 noi construim \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 case cu multe etaje \u0219i ele nu cad \u00een timpul seismelor de 9 grade, atunci oare nu vom putea construi un drum?<\/p>\n

Despre programul de substituire a importurilor. Pentru a demara acest proces, statul trebuie s\u0103 se determine, \u00een primul r\u00eend, \u00een ceea ce prive\u0219te politica achizi\u021biilor. Se estimeaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 statul va achita chiar \u0219i cu 50% mai mult pentru m\u0103rfurile de la produc\u0103torul autohton, \u00een compara\u021bie cu cele de import, acesta va c\u00ee\u0219tiga. Se amelioreaz\u0103 balan\u021ba valutar\u0103 a \u021b\u0103rii, este stimulat\u0103 dezvoltarea produc\u0103torilor autohtoni, se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te situa\u021bia privind ocuparea for\u021bei de munc\u0103.<\/p>\n

–\u00a0Poate deseori m\u0103rfurile \u0219i companiile str\u0103ine s\u00eent mai bune?<\/strong><\/p>\n

– \u00cen primul r\u00eend, nu \u00een toate cazurile s\u00eent mai bune. Iar \u00een al doilea, cum ale noastre pot deveni mai bune, dac\u0103 ele nu s\u00eent admise la lucr\u0103ri? \u00cen toat\u0103 lumea, beneficiarul de drumuri, \u00een 95% din cazuri, este statul. Beneficiarul de servicii IT \u2013 70% – statul. Achizi\u021biile de stat constituie 30% din \u00eentreg volumul de v\u00eenz\u0103ri din \u021bar\u0103. Aceasta este o pia\u021b\u0103 mare ce trebuie valorificat\u0103. Dac\u0103 cu ajutorul FMI va fi creat un program de substituire a importurilor, adic\u0103 de investi\u021bii, de acordare a mijloacelor la pre\u021buri acceptabile, cu at\u00eet mai mult \u00een regiuni, atunci \u00een acest caz am putea vorbi despre un impuls major \u00een dezvoltarea economiei.<\/p>\n

–\u00a0Noi vorbim despre memorandumul cu FMI. Iar partenerii externi deja au prezentat Guvernului propunerile sale de dezvoltare. Poate are sens ca autorit\u0103\u0163ile \u0219i mediul de afaceri s\u0103 elaboreze propriul program de dep\u0103\u0219ire a crizei, iar pe urm\u0103 s\u0103 poarte negocieri cu partenerii externi de la egal la egal?<\/strong><\/p>\n

– Eu am vorbit despre aceasta mai sus \u0219i noi, conducerea companiei DAAC Hermes, s\u00eentem gata s\u0103 particip\u0103m la aceste discu\u021bii \u0219i s\u0103 oferim propuneri concrete, or, noi ne ocup\u0103m de afaceri peste 25 de ani. Noi ne afl\u0103m \u00een mijlocul proceselor economice, noi \u00een\u021belegem ce trebuie de f\u0103cut ca s\u0103 producem mai mult, s\u0103 cre\u0103m mai multe locuri de munc\u0103. Trebuie s\u0103 ne ascult\u0103m unul pe altul, s\u0103 discut\u0103m, iar apoi s\u0103 ajungem la solu\u021bii. Dar aici trebuie s\u0103 \u021binem cont c\u0103 pentru mul\u021bi func\u021bionari de la noi este caracteristic\u0103 nu g\u0103sirea solu\u021biilor eficiente, ci formale: mediul de afaceri nu \u00een\u021belege, businessmenii trag la turta lor. Noi vom discuta cu mediul de afaceri, despre acest fapt \u00eembucur\u0103tor va anun\u021ba presa, iar mai departe vom face ce consider\u0103m necesar.<\/p>\n

Ce avem \u00een rezultatul acestei abord\u0103ri \u0219tim cu to\u021bii, de aceea, dac\u0103 aceste discu\u021bii vor fi consistente, dac\u0103 vom fi auzi\u021bi, atunci s\u00eent convins c\u0103 aceste negocieri vor fi foarte utile.<\/p>\n

Ast\u0103zi, precum ne arat\u0103 practica, nu mai putem conta doar pe exportul for\u021bei de munc\u0103, pe gastarbeiteri, care \u00ee\u0219i \u00eentre\u021bin familiile \u0219i alimenteaz\u0103 economia moldoveneasc\u0103. Trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m asupra dezvolt\u0103rii pie\u021bei interne, companiilor interne, pe cre\u0219terea poten\u021bialului lor. F\u0103r\u0103 participarea statului \u0219i a B\u0103ncii Na\u021bionale \u00een aceste procese nu vom reu\u0219i nimic.<\/p>\n

–\u00a0Vorbim de 20 de ani f\u0103r\u0103 rezultat despre programul de substituire a importurilor, iar situa\u0163ia continu\u0103 s\u0103 se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163easc\u0103. Ce poate produce Moldova singur\u0103 ast\u0103zi? \u00cen orice caz, nu tehnic\u0103. Dar ce atunci? S\u0103 substituim ro\u015fiile din Turcia?<\/strong><\/p>\n

– Moldova poate s\u0103 produc\u0103 foarte multe, inclusiv \u015fi multe pozi\u0163ii din industria constructoare de ma\u015fini. Spre exemplu, \u00eentreprinderea noastr\u0103 \u201eAgroma\u015fina\u201d a demonstrat acest lucru \u2013 \u00een ultimii ani a fost lansat\u0103 produc\u0163ie de tehnic\u0103 agricol\u0103 care nu cedeaz\u0103 \u00een fa\u0163a produc\u0163iei occidentale, dar este cu mult mai ieftin\u0103. Moldova poate produce multe electrocasnice. Nu e nimic complicat s\u0103 produci fierb\u0103toare, foenuri, frigidere, ma\u015fini de sp\u0103lat. Anterior, toate acestea erau produse \u00een Moldova. \u00cen lume permanent apar noi \u00eentreprinderi care produc toate acestea. Totul este standardizat, unificat \u015fi, dac\u0103 \u015fi m\u0103rcile de automobile nu se deosebesc prea mult \u00eentre ele, dac\u0103 Apple \u015fi Google inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-\u015fi creeze propriile automobile, \u021bin\u00eend cont de faptul c\u0103 totul este unificat \u2013 atunci ce s\u0103 mai vorbim despre un simplu climatizor? \u00cen general nu este o problem\u0103 s\u0103 producem toate acestea la noi. Este nevoie de un program de stat, deoarece e pu\u0163in doar s\u0103 ai oameni care au capacit\u0103\u0163i.<\/p>\n

– Dar de ce mai este nevoie? Enumera\u0163i, v\u0103 rog.<\/strong><\/p>\n

– Mediul de afaceri \u015fi familiile duc lips\u0103 de finan\u0163e calitative pentru dezvoltare. \u00cen acest sens, a venit timpul de reformare a sistemului financiar al \u0163\u0103rii \u00een a\u015fa mod, \u00eenc\u00eet ea s\u0103 corespund\u0103 urm\u0103toarelor principii:<\/p>\n

\u2022 \u00cen \u0163ar\u0103 \u00een circula\u0163ie se afl\u0103 doar leul (b\u0103ncile moldovene\u015fti crediteaz\u0103 doar \u00een lei; m\u0103rfurile \u015fi serviciile se v\u00eend doar contra lei; depozitele \u00een b\u0103ncile moldovene\u015fti s\u00eent plasate doar \u00een lei; imobilul \u015fi p\u0103m\u00eentul se v\u00eend doar \u00een lei, h\u00eertiile de valoare emise de reziden\u0163i circul\u0103 doar \u00een lei etc.)<\/p>\n

\u2022 Leul este stabil \u015fi \u201elegat\u201d de cursul mediu euro-dolar.<\/p>\n

\u2022 Dob\u00eenzile la depozite \u00een sistemul bancar nu dep\u0103\u015fesc 3%, iar la credite \u2013 7%.<\/p>\n

\u2022 Este asigurat accesul la creditarea investi\u0163ional\u0103 \u00een economie \u00een lei, la dob\u0103nzi mici, pe termen lung.<\/p>\n

\u2022 Este asigurat accesul familiilor la creditarea pe termen lung pentru procurarea locuin\u0163elor pe un termen de p\u00een\u0103 la 30 de ani, la o dob\u00eend\u0103 anual\u0103 de cel mult 5%.<\/p>\n

\u2022 Banca Na\u0163ional\u0103 crediteaz\u0103 real b\u0103ncile comerciale cu lei \u015fi asigur\u0103 nelimitat v\u00eenzarea\/cump\u0103rarea de valut\u0103 str\u0103in\u0103, conform regulilor stabilite.<\/p>\n

\u2022 Este asigurat un regim favorabil maxim pentru activitatea companiilor investi\u0163ionale.<\/p>\n

Toate acestea, \u00een primul r\u00eend.<\/p>\n

\u00cen r\u00eendul al doilea: \u00een \u0163ar\u0103 nu exist\u0103 o legisla\u0163ie care s\u0103 stimuleze atragerea investi\u0163ilor \u00een fabricarea produselor de substituire a importurilor \u00een teritoriile subdezvoltate. Eu consider c\u0103, de exemplu, dac\u0103 cineva va decide s\u0103 construiasc\u0103 la Basarabeasca o uzin\u0103 de producere a electrocasnicelor, atunci statul i-ar putea oferi facilit\u0103\u0163i, cu anumite condi\u0163ii: s\u0103 angajeze cel pu\u0163in 100 de persoane, dintre care cel mult 3% s\u0103 fie cet\u0103\u0163eni str\u0103ini, cu salariul mediu de 300 de euro, 50% din materialele de construc\u0163ie s\u0103 fie procurate de la produc\u0103torii autohtoni. La r\u00eendul s\u0103u, statul va restitui timp de 10 ani toate cheltuielile pentru construc\u0163ie. Iar \u00eenc\u0103 20 de ani \u00eentreprinderea nu va achita impozitul pe venit. Iat\u0103 acesta este un program real de substituire a importurilor.<\/p>\n

– Dar de unde statul va lua mijloace pentru a sus\u0163ine afacerile? <\/strong><\/p>\n

–\u00a0Mijloacele nu s\u00eent necesare \u2013 \u00een cazul unei abord\u0103ri precum cea descris\u0103 mai sus, statul doar va avea de c\u00ee\u015ftigat. Dac\u0103 lu\u0103m impozitul pe venit, contribu\u0163iile sociale ale angajatului noilor \u00eentreprinderi \u015fi impozitele achitate de companiile de construc\u0163ii \u015fi firme autohtone care au ob\u0163inut comenzile, atunci vom vedea c\u0103 peste cinci ani statul \u00ee\u015fi va recupera ace\u015fti bani, iar \u00eenc\u0103 peste cinci ani va ob\u0163ine aceea\u015fi sum\u0103 sub form\u0103 de venit curat \u00een bugetele de diferite nivele. \u00cen acela\u015fi timp, vom avea noi locuri de munc\u0103, impozite achitate \u00een bugetele locale, dezvoltarea teritoriului, sus\u0163inerea infrastructurii sociale, va disp\u0103rea necesitatea de a \u00eenchide \u015fcoli, de a lichida localit\u0103\u0163i etc. Toate acestea pot fi u\u015for calculate.<\/p>\n

Mai departe. Eu cred c\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 trebuie create programe de ocrotire a mediului, de creare a spa\u0163iului ecologic \u00eenchis. \u00cen acest scop, trebuie implementat un sistem de \u00eenlocuire a polietilenei cu sticl\u0103, de revenit la ambalajul reciclabil \u2013 acesta va fi un stimulent pentru activitatea fabricilor de sticl\u0103 existente, dar \u015fi pentru construc\u0163ia unora noi. Trebuie introduse bariere dure \u00eempotriva importului de produse modificate genetic, a semin\u0163elor \u015fi puie\u0163ilor necalitativi etc. Dac\u0103 noi, respect\u00eend \u00eentocmai normele europene, vom investi \u00een laboratoare, \u00een controlul sanitar \u015fi ecologic, atunci noi vom dezvolta foarte repede agricultura. Aceste m\u0103suri, de asemenea, fac parte din programul de substituire a importurilor.<\/p>\n

Toate acestea vor contribui la ameliorarea situa\u0163iei financiare a \u0163\u0103rii, a balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i, la crearea noilor locuri de munc\u0103, la dezvoltarea teritoriilor, precum \u015fi la asanarea na\u0163iunii. Toate s\u00eent interconectate: \u015fi economia, \u015fi politica, \u015fi ecologia, \u015fi s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n

Protec\u0163ia mediului, plantarea copacilor, restabilirea albiilor r\u00eeului, nivelului apelor freatice \u2013 toate aceste s\u00eent posibile doar cu sprijinul unui program de stat de amploare pentru protec\u0163ia mediului, doar dac\u0103 exist\u0103 o con\u015ftientizare a acestui fapt \u015fi a r\u0103sp\u00eendirii acestei abord\u0103ri. Ast\u0103zi, e timpul ca statul s\u0103 ac\u0163ioneze, s\u0103 creeze stimulente pentru atragerea investi\u0163iilor \u00een proiecte concrete care ar dezvolta \u0163ara, ar ameliora mediul financiar, precum \u015fi modul de via\u0163\u0103 al cet\u0103\u0163enilor. Eu \u015ftiu c\u0103 mul\u0163i reprezentan\u0163i ai mediului de afaceri s\u00eent dispu\u015fi s\u0103 desf\u0103\u015foare o asemenea activitate \u015fi s\u0103 participe activ la aceste ini\u0163iative.","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Situa\u0163ia financiar\u0103 incert\u0103, prognozele pesimiste privind cre\u015fterea economic\u0103, incertitudinea privind pie\u0163ele externe, criza \u00een \u0163\u0103rile partenere ale Moldovei, scandalurile politice \u2013 toate acestea pun mediul de afaceri \u00een situa\u0163ia de a c\u0103uta solu\u0163ii, inclusiv peste hotarele \u0163\u0103rii. Cunoscutul om de afaceri din Moldova, pre\u0219edintele holdingului DAAC-Hermes, Vasile Chirtoca, consider\u0103 c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":68,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7,4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/134"}],"collection":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=134"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":906,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/134\/revisions\/906"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media\/68"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/chirtoca.md\/md\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}