Întrebări şi răspunsuri consilierului municipal Vasile Chirtoca

– Dvs. vorbiți românește?

– Vorbesc, dar mai mult în limba moldovenească a satului în care m-am născut, din Ucraina.

– De ce nu ați mers în electorală împreună cu Greceanîi, dacă tot faceți promisiuni asemănătoare?

– Eu nu promit nimănui mimic. Programul meu este real și principial diferit de oricare altul – eu voi rezolva toate problemele rapid și în complexitatea lor prin unirea (nu divizarea) chișinăuienilor.

– Dacă deveniți primar, îl veți angaja pe Dorin Chirtoacă în funcția de PR-manager?

– Nu.

– Sînteți gata să supuneți orașul unei terapii de șoc?

– Pentru unii va fi un șoc, pentru majoritatea locuitorilor – o mare bucurie și un lucru bun.

– În care loc al Chișinăului preconizați să construiți un stadion mare?

– Există mai multe locuri, dar cred că cel mai potrivit este să fie construit la Stăuceni.

– Propuneți să oferiți comenzile de stat cu precădere companiilor moldovenești. Care este garanția că acestea dispun de cunoștințe, tehnologii, experiență pentru a efectua lucrările necesare orașului?

– Oamenii noștri sînt cei mai buni din lume (sînt sigur de aceasta) și dispun de toate cele necesare.

– Ce veți face cu construcțiile neautorizate?

– Le voi interzice și le voi supune unui control strict. Într-un termen foarte scurt, persoanele fizice și cele juridice din municipiu vor primi avize în scris cu informații privind bazele legislației în domeniul construcțiilor și responsabilitatea pentru încălcarea lor.

– Dar cu ceea ce deja a fost construit?

– Dacă după venirea mea în funcția de primar general vor apărea asemenea construcții, în mod sigur ele vor fi demolate. În cazul celor apărute anterior, voi clarifica dacă legea a fost încălcată în mod conștient, pe care teren a fost edificată construcția în cauză etc. Însă proprietarii acestor construcții vor avea foarte puține șanse de a și le menține.

– Promiteți credite ipotecare în lei, pentru 25 de ani, cu dobînda anuală de 7%. Și dacă leul se prăbușește, ce veți face? Ce garanții există că timp de 25 de ani în țară totul va fi bine?

– Compania ipotecară va fi formată din surse extrabugetare în lei care nu sînt supuse riscurilor valutare: comercializarea bunurilor municipiului, donații etc. Măsurile de întărire a stabilității leului și creditarea de lungă durată a acestor programe de către Banca Națională (aici este necesară modificarea legislației) va constitui subiectul discuțiilor noastre cu guvernarea.

– Și cum rămîne cu banii ”lungi” în valută forte pentru dezvoltarea infrastructurii?

– Dacă banii sînt lungi, riscurile valutare se diminuează, deoarece după prăbușire, cum ați spus Dvs., mai trece un an, doi și lucrurile se stabilizează, prețurile se ajustează la cursul valutar, se stabilizează și veniturile bugetului municipal. În plus, într-un oraș verde, curat, îngrijit, cu o infrastructură dezvoltată (de transport, turism, cultură, sport, sfera socială etc.) vor exista mult mai multe posibilități de a completa bugetul, doar o mică parte din el va merge pentru achitarea datoriilor.

– Promiteți să construiți  întreprinderi de procesare a deșeurilor. Veți importa deșeuri nocive pentru a le procesa la Chișinău, dacă acest lucru va aduce un venit substanțial în buget sau Dvs. personal?

– Eu personal nu-mi doresc de la funcția de primar alte venituri decît satisfacția de a vedea o capitală frumoasă, cu suburbii la fel de frumoase, cu locuitori fericiți și sănătoși. Respectiv, deșeuri nocive sub nicio formă nu vor fi aduse în oraș.

– Veți diviza mediul de afaceri din Chișinău în prieteni și dușmani?

– Eu nu am dușmani în business – doar prieteni, și toți businessmenii din municipiu vor fi prietenii mei.

– Le veți oferi prietenilor comenzi de stat?

– Deoarece toți businessmenii din municipiu îmi vor fi prieteni, reiese că da. Glumesc. Dar vreau să vă atenționez asupra următorului fapt: principala condiție ce va fi respectată la selectarea furnizorilor și antreprenorilor va fi calitatea și trăinicia mărfurilor, materialelor livrate și lucrărilor efectuate.

– Cine va rămîne la cîrma companiei Dvs. cînd veți pleca la Primărie?

– Partenerii, soția, fiul.

– Spuneți sincer: Jaguarul l-ați cîștigat din veniturile de la privatizare?

– Nu, din veniturile businessului auto, IT și altele, de care m-am ocupat intens cu mult înainte de începutul privatizării.

– De unde provine numele Chirtoca? Sînteți rude cu Dorin Chirtoacă? Dar cu Nicolae Chirtoacă?

– Conform actelor cancelariei moldovenești de la începutul sec. XVI, numele nostru era Chirtoc. Există diferite versiuni ale semnificației lui. În satul de baștină al tatălui meu (din regiunea Odessa), la finele sec. XVIII locuiau doi oameni cu numele Chirtoc și unul – Chirtoca. Varianta Chirtoacă a apărut la finele sec. XVIII – începutul sec. XIX în Basarabia. Eu port numele lăsat de strămoșii mei, nu-l modific în nici-un fel și acest lucru îl testez și urmașilor mei.

– În limba de stat citiți cu greșeli – ați învățat prost la școală?

– Eu întotdeauna am fost cel mai bun la învățătură (în școală și la institut), dar niciodată nu am studiat limba de stat. În satul în care m-am născut și am absolvit 8 clase, era o școală rusă, de aceea la școală noi vorbeam rusește, iar după ore – în limba moldovenească (așa este numită limba acolo), și limba noastră, cea de la Ghidirim, diferă de cea vorbită la Chișinău. În plus, nu am simțit necesitatea de a-mi cizela limba de stat, deoarece cunoașterea limbii și capacitatea de a vorbi frumos nici pe departe nu este calitatea de bază în mediul meu. Principalul este profesionalismul, capacitatea de organizare, de a munci, de a genera proiecte și de a le implementa. Însă pentru mine nivelul actual de cunoaștere a limbii este suficient pentru a comunica repede și fără probleme cu oricine va dori.

– Care este diferența dintre un businessman și un politician ?

– Businessmanul are în mod obiectiv un orizont mai larg.

– Vă prezentați drept un politician, deși afirmați că nu vă preocupă politica. Cum explicați acest lucru?

– Eu nu mă prezint ca politician, pur și simplu toți s-au obișnuit cu situația în care la cîrma capitalei întotdeauna au stat politicieni. Deoarece culoarea politică a primarilor este principala nenorocire a Chișinăului, și eu înțeleg acest lucru prea bine, intenționez să mă ocup doar de gospodăria orașului, fără a trezi gelozia politicienilor actuali. Dimpotrivă, eu văd cîte probleme ale capitalei pot fi rezolvate printr-o colaborare constructivă cu autoritățile centrale.

– Ziceți că nu vă interesează concurenții, dar cum îi veți învinge? Care sînt avantajele Dvs. comparativ cu ceilalți?

– Faptele concrete pe care eu le-am realizat în postură de prima persoană în colectiv.

– De ce nu o arătați pe soția Dvs.? În familia Dvs. este patriarhat, soția trebuie să stea la bucătărie?

– Cu soții ucrainence (dar și moldovence) patriarhatul este puțin posibil, dar divizarea muncii în familia noastră există și acest lucru nu umilește pe nimeni. Eu și soția mea ne străduim să fim mereu împreună, dar la finele lunii februarie ea a suportat o traumă în munți și în prezent face o cură de reabilitare. Însă deja merge la serviciu și eu sper că în curînd vom ieși în public împreună.

– Ce vă lipsește în viață? La ce bun vă trebuie Primăria?

– Îmi lipsește un Chișinău frumos, curat, îngrijit, cu mulți locuitori bucuroși și fericiți.

– Dacă veți deveni primar general, veți cumpăra partidul lui Voronin? Îl veți ”curăța”?

– Nici vorbă. Noi ne-am înțeles clar că eu sînt în afara partidului, în afara politicii – aceasta a fost nu doar condiția mea, ci și a domnului Voronin.

– Ce părere aveți despre principiul proletar „deposedează și distribuie”?

– Îmi place mai mult alt principiu – „cîștigă și împarte”.

– Dvs. aveți materiale compromițătoare despre Voronin? Sau despre Plahotniuc?

– Nu am – îmi repugnă tot ce miroase urît. În plus, principiul meu de interacțiune cu oamenii nu este frica, ci satisfacția din comunicare și acțiuni comune.

– Dacă Plahotniuc vă va presa, veți participa la schemele lui?

– Nu voi participa la schemele nimănui, dacă acestea ar putea dăuna țării, capitalei sau majorității moldovenilor.

– De unde aveți bani pentru campania electorală? Ce sumă intenționați să cheltuiți?

– La finanțare vor participa companiile noastre și ale partenerilor noștri care nu au nicio legătură cu «DAAC Hermes grup», dar și persoane fizice, și alte companii, care mă contactează și își oferă serviciile.

– Știți că în Consiliul Municipal comuniștii ”taie” terenuri de pămînt?

– Eu știu că de cele mai multe ori le ”taie” liberalii, spre exemplu – terenul de lîngă Circ ei l-au bucățit. Despre comuniști nu am date, însă cu domnul Voronin ne-am înțeles că cei care vor cădea sub bănuială, cît de mică, în listele candidaților pentru consiliu nu vor fi incluși.

– Este adevărat că jumătate dintre consilierii comuniști din CMC sînt hoți?

– Chiar dacă au fost de aceștia, de acum înainte nu vor mai fi.

– Ce părere aveți despre declarația consilierului Gurău – colegul Dvs. de echipă – că politicienii care lucrează cu rusofonii trebuie ”stîrpiți”?

– Pe unii oameni din lista comuniștilor încă nu-i cunosc, lista finală va fi perfectată ceva mai tîrziu. Cît despre Victor Gurău, am auzit să este gata să ”stîrpească” niște adversari politici simpatizați de rusofoni. Dar nu este și poziția mea, noi nu intenționăm să stîrpim pe nimeni din motive naționale, lingvistice, rasiale sau oricare altele.

– Ce veți face dacă veți pierde lupta pentru postul de primar general?

– Sînt sportiv, o parte din viața căruia este o luptă continuă, de aceea iau în calcul orice variante.

– Electorala vă schimbă personalitatea? Ce ați descoperit pentru sine în plan uman și profesional?

– Nu, pe mine deja nu mă mai schimbă nimic, însă chișinăuienii abia urmează să afle unele dintre calitățile mele care pot fi de folos multora.

– În ce limbă veți comunica cu funcționarii de la Primărie?

– În cea de stat, iar cu cei care nu o posedă – în limba rusă.

– Cum pot fi ajutați bătrînii și invalizii?

– Vom cere de la autoritățile centrale să fie majorate pensiile și lărgite posibilitățile municipiului în problemele asistenței sociale a populației. Vom apropia puterea de oameni și îi vom cunoaște pe toți cei care au nevoie de susținere, cu ajutorul fondurilor municipale, dar și al fondului de caritate pe care intenționez să-l creez pe lîngă primarul general.

– Aveți experiența unei activități de binefacere?

– Anual, grupul nostru de companii și familia mea cheltuim în aceste scopuri milioane de lei.

– Care dintre interpreții moldoveni vă plac?

– Toți, cu excepția celor care îi imită pe străini și în a căror creație e prezentă vulgaritatea (au început să apară și de aceștia). Pe mulți dintre interpreții noștri îi invităm la seratele noastre corporative, cu mulți sîntem prieteni.

– Cîntați cu prietenii?

– Cîntăm, desigur. Drept că mai rar decît ne-am dori. Deoarece deseori uităm cuvintele, compania „DAAC Hermes Press” a editat două culegeri de cîntece moldovenești – „Cîntece de neuitat” și „Cele mai frumoase melodii” (în anii 2007 și 2009). Glumesc. Noi le-am editat nu doar pentru uz intern – este cadoul nostru pentru moldoveni (și români, de altfel).

– Vă place munca în grădină? Aveți o vilă?

– Vilă avem, avem grădină și livadă, este o plăcere enormă pentru mine să muncesc acolo. Pomi fructiferi am și lîngă casă. Din aprilie, cînd apare prima verdeață, și pînă în noiembrie ne străduim să ne alimentăm cu roadele din propria grădină și livadă.

– Ce nu vă place în sistemul de educație din Moldova?

– Îmi place sistemul nostru de educație, care încă nu a fost mutilat definitiv de așa-numiții reformatori. Fiul meu a primit în țara sa cunoștințe perfecte, grație cărora a absolvit unul dintre cele mai bune colegii din Anglia și a fost înmatriculat la una dintre cele mai bune universități din lume. Nu-mi place că șefii acestui sistem au divizat copiii care studiază în școlile ruse și cele moldovenești (marchează pînă și sărbători diferite). Consider că profesorii noștri sînt eroi, pentru că ne instruiesc copiii pentru un salariu mizer. Noi ajutăm multe școli, vedem problemele lor și considerăm că cel mai mare neajuns al sistemului de educație din țara noastră este finanțarea insuficientă.