Vasile Chirtoca: Experiența colaborării moldo-ruse în industrie. Probleme de acces reciproc pe piață. Aspecte financiare

Vasile Chirtoca: Experiența colaborării moldo-ruse în industrie. Probleme de acces reciproc pe piață. Aspecte financiare

La 1 octombrie, în regim online, s-a desfășurat forumul moldo-rus de afaceri privind cooperarea economică. El s-a desfășurat în ajunul celei de-a 16 ședințe a comisiei bilaterale interguvernamentale Moldova-Rusia.

La sesiunile online ale Forumului au participat reprezentanții comisiei, conducătorii unor structuri federale din FR pentru interacțiunea cu țările CSI, dezvoltarea exporturilor și a comerțului extern, reprezentanți și administratori ai regiunilor interesate de dezvoltarea colaborării moldo-ruse, reprezentanți ai asociațiilor de afaceri, antreprenori din ambele țări.

Propunem atenției Dvs. alocuțiunea domnului Vasili Chirtoca, președinte DAAC Hermes S.A., care este una dintre cele mai mari companii moldovenești .

Stimați domni,

Cu toții, cei prezenți la acest forum, ne-am născut în aceiași țară. În multe privințe, gîndim la fel, percepem similar lumea înconjurătoare, punem la inimă problemele statelor noastre, acum independente, și ne susținem reciproc în timpul competițiilor sportive internaționale. Urmărim atent și cu interes procesele care au loc în țările noastre. Cred că mulți moldoveni înțeleg politica rusească nu mai rău ca mulți cetățeni ai Rusiei. Noi avem numeroase rude și prieteni în țările noastre. În mare măsură, noi încă mai păstrăm mentalitatea de concetățeni ai unei țări mari –URSS.

De aceea, stimați colegi din Rusia, eu voi reieși din aceea, că ne aflăm azi în societatea unor prieteni, care au venit aici pentru a vorbi sincer despre aceea, ce ne încurcă să ne unim mai mult și să acționăm în interes reciproc

Pentru început – niște întrebări:

1. Poate oare economia Moldovei exista fără piața Rusiei? Răspund imediat: poate, și cei cca 15 ani de relații economice complicate dintre țările noastre, au demonstrat acest lucru: rămași în mare parte fără piața rusă, noi ne-am diversificat livrările către alte țări și cu fiecare an depindem tot mai puțin de gigantul vecin din Est.

2. Poate oare Rusia exista fără mărfurile moldovenești? Ușor. Chiar și ceea ce produce Moldova și nu produce , în cantități suficiente, Rusia se poate găsi în țări terțe, la prețuri competitive.

3. În mare parte, economia determină politica, însă în ultimii 20 de ani lucrurile stau cu totul invers, și aici apare a treia întrebare. Avem noi nevoie să ne lipsim unii de alții? Cine este interesat ca două țări care de facto formează o singură civilizație, să fie despărțite? Cine beneficiază de aceasta? Este o întrebare retorică – oricine, numai nu cele două popoare ale noastre. Eu nu greșesc, dacă pun mica Moldovă pe același plan cu gigantica Rusie. Popoarele noastre interacționează de milenii, inclusiv în state comune. Strămoșii moldovenilor, tracii și slavii-sarmați au format statul Dacia și s-au opus Romei agresive. Suveranii Moldovei și ai Moscoviei medievale au fost aliați apropiați și s-au înrudit – cunoașteți, că cneazul de Tver și moștenitorul tronului moscovit fiul lui Ivan II, Ivan cel Tînăr s-a căsătorit cu fiica domnitorului nostru Ștefan Cel Mare, Elena. Rusia s-a implicat activ în soarta statului moldovenesc și a jucat un rol-cheie în eliberarea Moldovei de jugul turcesc. Cunoașteți, că multe dinastii de nobili și cnezi ruși din Rusia au provenit din aristocrații de origine moldovenească, care și-au părăsit Patria împreună cu Petru I la începutul sec.XVIII. E suficient să numim familiile Cantemireștilor, Cantacuzinilor, Crupenschi, Milesc-Spătarul, Harascov, Mecinicov, Purișchevici, dar și pe marele compozitor rus Rahmaninov, descendent al neamului domnesc al Mușatinilor, din Moldova. Lista nu este mici pe departe completă.

Noi am putea exista unul fără altul, fără probleme. Dar cred că popoarele noastre categoric nu au acest interes. Nu au acest interes nici conducătorii noștri, care fac tot posibilul pentru a restabili și a dezvolta relațiile multilaterale și complexe între Rusia și Republica Moldova.

Acum 20 de ani, țările noastre încă mai colaborau și cooperau activ într-un șir întreg de produse industriale. Rușii investeau în prelucrarea produselor agricole, viticultură, producerea cartonului, construcția de mașini, microelectronică, industria ușoară. Moldovenii erau cunoscuți în industria alimentară a Rusiei, viticultură, construcții. Sporea comerțul reciproc.

Legăturile nu au fost pierdute, însă cu fiece an intensitatea lor scade, iar dacă vorbim despre comerțul reciproc – în ultimii 5-7 ani acesta s-a redus cu zeci de procente. Ameliorarea situației după venirea PSRM la putere, în linii generale, nu schimbă situația. Desigur, ca reprezentant al părții moldovenești în dialogul de față, eu voi face referință la acele momente, care împiedică comerțul cu mărfuri moldovenești pe piața rusă.

– diverse bariere!

Propun să examinăm cu ce dificultăți se confruntă în Rusia una dintre întreprinderile moldovenești, ”Agromașina”, produsele căreia pe piața rusă au fost cunoscute și testate încă din timpurile sovietice.

Condiția de bază pentru ieșirea produselor industriei constructoare de mașini pe piața rusă este certificarea lor obligatorie privind respectarea reglementărilor tehnice ale Uniunii vamale.

Federația Rusă nu recunoaște certificatele de conformitate, eliberate de Republica Moldova. Pentru a obține un certificat de conformitate, este necesară procedura costisitoare (cca 1,5 mln. ruble) de expertizare a întreprinderii producătoare, cu delegarea specialiștilor, testarea tehnicii pe poligoanele Federației Ruse și conformarea provenienței tuturor materialelor și consumabilelor.

Temeiul juridic – Hotărîrea Guvernului Federației Ruse din 01.12.2009 (în redacția din 26.06.2020) «Privind aprobarea listei produselor supuse certificării obligatorii», și lista unică a produselor, confirmarea cărora se face în forma adoptării declarației de conformitate.

Plus la acestea, mai există și Regulamentul tehnic al Uniunii vamale ТР ТС 031/2020 «Privind siguranța tractoarelor agricole și a remorcilor pentru ele ».

«Agromașina» S.A., după mulți ani de interacțiune cu serviciile relevante, a primit, împreună cu partenerul rus, certificatul de conformitate pentru Semiremorca de tip PPV-3 pe un termen între 03.08.2018 și 02.08.2023. Asortimentul produselor acestei întreprinderi conține zeci de denumiri, și dacă ar fi să fie certificat fiecare produs, va fi nevoie de ani mulți și de zeci de milioane de ruble.

Bariere de acest fel există în calea unui șir întreg de mărfuri moldovenești, care constituie cea mai mare parte a exporturilor noastre.

Asta în condițiile, în care pe piața moldovenească pentru mărfurile rusești au fost scoase orice bariere. Spre exemplu, grupul de companii moldovenești din care face parte și «Agromașina» deja de 20 de ani importă combine și tractoare rusești, fără careva obstacole. Republica Moldova recunoaște certificatele de conformitate rusești, reieșind din respectivele documente adoptate în cadrul CSI.

Eu nu mă îndoiesc, că aceasta nu ține de poziția conducerii FR. Probabil, la semnarea acordurilor privind crearea și funcționarea Uniunii vamale nu s-a ținut cont de un șir de acorduri bilaterale, semnate în cadrul CSI, care nu și-au pierdut valabilitatea. Noi le respectăm, iar partenerii nu au această posibilitate. În plus, în toate țările există oameni de afaceri care nu-s interesați de accesul larg al produselor concurente pe piața lor. Influenți fiind, acești oameni fac lobby pentru crearea diferitor bariere pentru mărfurile statelor nu foarte puternice, cum este deocamdată și Republica Moldova. Ne-o confirmă și situația vinurilor: produsele unor state NATO au acces liber pe piața rusă, în timp ce pentru vinurile și coniacurile din Moldova – prietenă există diverse restricții.

Iar instituțiile respective din Rusia și Uniunea vamală, cum se vede, nu-s informate despre munca enormă, efectuată în țara noastră, pentru reformarea organismelor guvernamentale de acreditare și certificare. Asta chiar dacă Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova este recunoscut în lumea întreagă și omologat de cele mai autorizate organisme internaționale din domeniul dat.

Cel mai probabil, situația poate fi explicată prin schimbarea prea frecventă a conducerii Ministerului economiei din Moldova, care nu reușește să soluționeze problemele comerțului reciproc, chiar dacă își dorește acest lucru. Nemaivorbind despre aceea, ca demnitarii de rang înalt din statul moldovenesc să fie bine pregătiți pentru întrevederile cu colegii lor. Dar eu zic că businessmenii moldoveni sunt optimiști convinși, noi credem și vedem că gheața începe să se topească, mai ales că știm cu toții, că președintele nostru a luat o decizie curajoasă și la inițiativa sa în a.2018 Republica Moldova a obținut statutul de observator la UEEurAs.

O altă barieră importantă este instabilitatea rublei rusești. Aici eu, care am propriul interes moldovenesc, voi critica nițel sistemul financiar rusesc din punctul de vedere al intereselor cetățenilor ruși.

Pentru a organiza, pe o piață enormă ca cea a Rusiei, comercializarea mărfurilor străine ale unui brand necunoscut consumatorului local, trebuiesc investite sute de milioane de ruble rusești. Nu este vorba numai de mărfurile, pe care rețelele comerciale le iau spre realizare timp de multe luni, dar și despre depozite, și despre sistemul logistic în multe regiuni ale Rusiei. Evident, businessmenii moldoveni fac aceste investiții nu în ruble rusești (pe care nici nu le avem), și de aceea la întoarcerea acestor investiții apar riscuri enorme de pierderi la rata de schimb. În timpul activității pe piața rusă, noi, oamenii de afaceri din Moldova, am pierdut din această cauză zeci de miliarde de ruble. Noi am devenit precauți și nu mai dorim să suportăm pierderi în continuare. Asta chiar dacă Rusia ne interesează, noi credem în viitorul ei și dorim să investim în piața rusească.

Foarte bine, vor spune unii patrioți din Rusia, nu avem nevoie de mărfurile voastre – dezvoltăm substituirea importurilor.

Corect, o asemenea politică are dreptul la existență. Dar în interesele cui? Poate, asta va stimula dezvoltarea pieței interne? Nu, Rusia ar putea avea mult mai multe investiții în producerea mărfurilor pentru piața internă (computere, gadjet-uri, electrocasnice, automobile, microelectronică etc.), dar ele nu există din cauza lipsei totale a înțelegerii, de către potențialii investitori străini, a perspectivelor rambursării mijloacelor investite, precum și a creditelor prea scumpe pentru investitorii interni.

Poate, asta stimulează exporturile, ieftinind produsele? Dar cu ce preț și principalul – din contul cui? Cu prețul scăderii nivelului de trai al majorității populației. Dar și exporturile Rusiei s-au redus în ultimii ani de două ori. Poate, se explică prin necesitatea păstrării rezervelor de aur și valută? Practica multor țări arată că menținerea stabilității monedei naționale contribuie la creșterea rezervelor valutare. Avem exemplul Republicii Moldova, care are balanța comercială externă negativă, însă grație stabilității leului în ultimii 4 ani rezervele valutare i-au crescut de 1,5 ori. Iar Federația Rusă dispune de un proficit enorm al comerțului extern.

Stimați colegi, cer scuze pentru faptul că ”îmi bag nasul” în treburile interne ale Dvs., în statul rus trăiește eminentul om de stat și savant macro-economist, cunoștințele și potențialul căruia statul rus nu le folosește la justa valoare, în opinia mea. Cunosc unele lucrări ale lui Serghei Iurievici Glaziev, care azi a vorbit în fața noastră, și îi susțin total opinia că stabilitatea monedei naționale foarte des nu depinde de situația economică din țară, și este o chestiune pur tehnică. Însă situația economică din țară depinde direct de existența unui sistem bancar eficient, capabil să finanțeze dezvoltarea. Problema e ca în Rusia și în Moldova, la fel, sistemul financiar să fie gestionat de profesioniști cu un orizont larg, patrioți și persoane ce nu depind de străini. Cei care au studiat șiretlicurile financiare ale capitalismului occidental, înțeleg perfect cum poți înainta rapid, dacă renunți la clișeele străine și la poveștile pentru țările bananiere, din care fac parte și țările CSI, și începi să trăiești cu propria înțelegere a realității și a intereselor naționale.

În încheiere, vin cu anumite propuneri cum să activizăm colaborarea noastră, în așteptarea timpului în care statul rus își va stabiliza sistemul financiar:

1. În Moldova, este necesară o bancă rusească mare. Dacă în Moldova nu există o bancă ce poate fi cumpărată de un investitor rus, ea poate fi deschisă de la zero, cum au făcut-o bancherii români și germani. Acest lucru va ușura semnificativ decontările reciproce ale agenților economici ruși și moldoveni, și va crea condiții pentru ca partenerii să lucreze cu monedele naționale. Este important pentru reducerea riscurilor monetare.

2. Ar fi de dorit ca Rusia, la fel ca Moldova, să scoată barierele ce țin de certificarea și omologarea produselor moldovenești pe piața rusă. Cel puțin, noi contăm pe faptul, că Guvernul Moldovei va cere asta de la partenerii ruși și va obține un rezultat pozitiv.

3. În activitatea Comisiei interguvernamentale să fie implicați masiv oamenii de afaceri interesați să extindă colaborarea reciprocă.

În încheiere vreau să mulțumesc organizatorilor evenimentului de azi, precum și înalții oaspeți din Federația Rusă. În special, țin să menționez munca entuziastă de întărire a relațiilor economice reciproce dintre țările noastre, depusă ani în șir de Stanislav Borisovici Pughinchii, dar și de Vladislav Vladimirovici Darvai. Vă mulțumesc, stimați colegi!