Vasile Chirtoca: „Moldovenii sînt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa”
„Noi sîntem de 700 de ani moldoveni și vorbim limba moldovenească. Sîntem unul dintre cele mai vechi popoare din Europa”. Declarația a fost făcută recent de către Președintele DAAC Hermes SA, Vasile Chirtoca, președintele Federației de Box din Moldova, în cadrul emisiunii online UNInterviu, notează Noi.md.
„Buneii mei, părinții mei îmi spuneau că noi sîntem moldoveni și că vorbim moldovenește. Am cărți de istorie, am documente, unde este atestată limba noastră ca limbă moldovenească. Cînd am studiat arborele genealogic al mamei, am aflat că ea este poloneză-moldoveancă. Familia înainte de căsătorie a bunicii mele pe linia mamei era Voit – așa se numeau conducătorii entităților teritoriale în Moldova medievală.
Eu am studiat cum se formează țări noi sau țările, care și-au întors independența cu ajutorul Vestului. Am luat, de exemplu, Iugoslavia. Acolo, s-a format Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Croația, Slovenia. Croații au spus deodată că limba noastră este croată, la fel a spus și Slovenia – la noi va fi limba slovenă. Prin 2007, a apărut și limba bosniacă. Tot cu cîțiva ani în urmă, a fost anunțată și limba muntenegreană. La referendum în Muntenegru, 90% din populație a votat că limba se numește sîrbă. Pe de altă, parte, în 2001, limba moldovenească a fost scoasă din codul internațional ISO [n.r. – Organizația Internațională de Standardizare]. De ce s-a făcut acest lucru? Acei, care cunosc tematica țărilor iugoslave, înțeleg că este foarte important pentru viitorul ei și pentru dezvoltarea sa ca denumirea țării, denumirea etniei majoritare și denumirea limbii să fie unice. La noi este altceva: cei care au format țara, care au propus stema noastră, denumirea limbii au lucrat, de fapt, împotriva acestei țări. Ei au introdus haosul aceste în mintea noastră: ce limbă vorbim, cine sîntem. Moldoveni sîntem de 700 de ani! Limba moldovenească o vorbim de 700 de ani! Clasicii literaturii noastre moldovenești pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea spuneau mai mult că limba noastră este moldovenească decît altceva. Vreau să vă mai spun și despre un alt aspect, care mă deranjează foarte tare: cînd cuvintele noastre vechi, care explică tare bine sensul sînt nefondat și artificial schimbate pe cuvinte străine. Și ne întrebăm de ce s-a făcut acest lucru? S-a făcut ca noi să ne obișnuim cu gîndul că sîntem un popor luat de nu știu unde, care s-a amestecat cu legionarii și, în rezultat, s-au format românii. Dar această situație ne taie istoria cu 2 mii de ani. Nu știu de ce se dorește deconectarea noastră de la trecut, lucru care se face inclusiv prin intermediul terminologiei. Dar și eu înțeleg, și mulți alți istorici din România, că sîntem unul din cele mai vechi popoare din Europa”, a spus omul de afaceri.
Totodată, Vasile Chirtoca a fost întrebat și despre felul cum vede relațiile dintre Republica Moldova și România.
„România este o țară foarte apropiată nouă, o țară frățească, unde noi ne simțim, practic, ca acasă, dar totuși noi avem statalitatea noastră, și România – a ei. Noi sîntem unul din 199 de state, care au statalitate, iar altele peste 3500 de etnii, multele dintre care sînt mai mari ca cea moldovenească, nu au statatlitate. Acest lucru este important și nu trebuie să ne jucăm cu el. Conducătorii țării trebuie să înțeleagă că acest lucru este dat de Dumnezeu și noi trebuie să-l păstrăm și să ne dezvoltăm țara noastră și acest lucru nu trebuie să se întîmple cîndva, dar chiar acum. Nu știm ce va fi: vom fi noi cu România sau nu, vom fi noi în UE sau nu, de aceea este esențial ca guvernarea noastră să înțeleagă bine care sînt interesele noastre. Și cînd vor înțelege acest lucru, atunci vor fi și altfel de discuții, cu România inclusiv, unde sînt oameni cu care se poate de discutat. Iarăși mă întreb, de ce noi cumpărăm energie electrică scumpă, dacă o putem lua la un preț de 3 ori mai ieftin. De aceea, este important că aceste lucruri să fie discutate. Ce ne încurcă? Politica, care este, de cele mai dese ori, una eșuată”, a precizat Vasile Chirtoca.
Omul de afaceri a mai punctat și convingerile sale, care-l fac să fie mîndru de țara sa, de neamul său, de limba sa.
„În Ucraina, satul nostru este populat de moldoveni în proporție de 100%. Prima atestare a satului nostru datează din 1703. Cînd m-am născut eu acolo, în satul nostru erau doar moldoveni, dar școala era în limba rusă. Iar în satul vecin, de unde era tata, era și școală moldovenească. Cînd eram la școală, vorbeam în limba rusă, numai cum ieșeam de acolo, vorbeam moldoveneasca. Unii spun că vorbeam o limbă cu multe rusisme, nu, mai multe rusisme sînt în limba română decît la noi. Să luăm, de exemplu, cuvîntul «nisip» vine de la cuvîntul «сыпаться», la noi se spunea «anină», un cuvînt foarte vechi. Cînd, la noi în țară, s-au găsit nisipuri noi, cum s-a numit acea localitate? Anenii Noi. Sau să luăm cuvîntul «zăpadă» care provine la «падать». La noi se cheamă «omăt». Sînt foarte multe cuvinte, care au fost schimbate în procesul dezvoltării limbii române și au fost schimbate nefondat, artificial și acest lucru mă deranjează. Pentru că eu conștientizez că prin limbă poate fi înțeleasă mai bine și istoria. Cînd am venit în Moldova, eu nu cunoșteam așa de bine istoria ei, întrucît nu am studiat-o nici la școală, nici la universitate și cînd a început tot procesul acesta cu românismul la sfîrșitul anilor 80, eu am înțeles că trebuie să cunosc istoria: cine sîntem, români sau moldoveni. Și am început să citesc foarte multe cărți, am o bibliotecă foarte mare, cu lucrări despre istoria României, istoria Moldovei. Și vreau să vă spun că românii sînt mai liberi în expunere istorică. Sînt cărți, unde se aduc dovezi că totuși a fost o greșeală cînd s-a numit această țară România. Posibil însă că această denumire a jucat un rol bun: s-au unit două țări slabe cu 160 de ani și ceva în urmă, ei au aflat că sînt români, urmași ai unui imperiu puternic și, posibil, acest lucru a adus ceva bun pentru dezvoltarea României. Dar acum, cînd noi avem mai multe artefacte istorice, noi înțelegem că aici nu au fost romanii, că aici nu a stat nicio legiune. Noi înțelegem că Imperiul Roman nu avea o politică de romanizare, ei nu au romanizat pe nimeni. Ei, în primul rînd, țineau acoperișul într-un fel. Ei spuneau: trăiți în pace, credeți în ce dumnezeu vreți, vorbiți în ce limbă vreți, doar să fie pace”, a încheiat Vasile Chirtoca.
Leave a Reply